Această carte pornește de la premisa rezonabilă că majoritatea enciclopediilor și a studiilor despre cultura globală tind să fie eurocentrice și că majoritatea oamenilor (în special americanii, probabil) știu foarte puțin despre tradițiile culturale ale altor societăți. Prin urmare, autorii au chestionat cercetători din diferite părți ale lumii și le-au cerut să enumere cele mai importante contribuții culturale ale societății lor; volumul de față este o compilație a răspunsurilor primite.
În timp ce dicționarul are multe intrări interesante, amuzante și, ocazional, surprinzătoare, el suferă de o problemă conceptuală centrală. Editorii doresc ca acesta să fie un ghid pentru o cultură globală emergentă, adică o cultură care este împărtășită dincolo de granițele culturale tradiționale. Cu toate acestea, o mare parte a cărții este pur și simplu un catalog al artefactelor culturale de pe glob, fără a ține cont de importanța sau influența lor asupra altor părți ale lumii. Pentru a se fi concentrat asupra culturii cu adevărat globale (adică transnaționale), editorii ar fi trebuit să facă unele alegeri dificile, deoarece nu toate artefactele culturale călătoresc bine sau au o influență asupra lumii în general. Non-brazilienii devorează muzica samba, iar Beethoven este cântat în lifturile magazinelor japoneze, ceea ce nu se poate spune, de exemplu, despre opera chineză. Autorii evită necesitatea de a stabili priorități și de a emite judecăți cu privire la importanța acestor elemente prin utilizarea unei forme de dicționar și prin faptul că recunosc de la început caracterul incomplet al listei lor. Chiar și așa, unele dintre alegeri sunt ciudate: Națiunea Islamului merită o pagină și jumătate, în timp ce penticostalismul și mormonismul, cu ușurință două dintre cele mai importante forțe culturale transnaționale de astăzi, lipsesc.
.
Lasă un răspuns