Virusul respirator sare de la maimuțe la oameni

Un nou adenovirus, denumit TMAdV (adenovirusul maimuței Titi), a infectat atât o colonie de maimuțe Titi, cât și un om de știință uman și familia sa.Fotografie realizată prin amabilitatea lui Kathy West

Pentru prima dată s-a demonstrat că o clasă de virusuri poate sări de la animale la oameni – și apoi să infecteze alți oameni.

Virusul este descris astăzi în PLoS Pathogens1. Este posibil ca echipa care l-a descoperit să fi găsit și primul om care a fost infectat: îngrijitorul principal al unei colonii de maimuțe titi (Callicebus cupreus) care a suferit o epidemie.

Vinovatul este un adenovirus, unul dintr-o clasă de virusuri care provoacă o serie de boli la om, inclusiv pneumonie. Dar această tulpină specială nu a mai fost văzută până acum. A fost supranumită TMAdV, sau adenovirusul maimuței Titi.

„Întotdeauna s-a crezut că adenovirusurile nu sunt susceptibile de a fi cauza unor epidemii sau pandemii, deoarece nu s-a știut niciodată că acestea trec de la animale la oameni”, spune Charles Chiu, director al UCSF-Abbott Viral Diagnostics and Discovery Center de la University of California, San Francisco (UCSF), care a condus studiul. Acum, această presupunere trebuie să fie reexaminată.

În mai 2009, un focar mortal de boală respiratorie s-a răspândit într-o colonie de maimuțe titi de la California National Primate Research Center din Davis. Din cele 65 de maimuțe adăpostite într-o clădire, 23 au dezvoltat simptome, inclusiv pneumonie. Ca urmare, 19 au murit sau au fost eutanasiate.

Chiu și colegii săi au analizat țesuturile prelevate de la maimuțele afectate și au identificat un virus necunoscut anterior. Secvențierea genetică a dezvăluit că acesta este un adenovirus, deși genomul său era substanțial diferit de cel al tuturor virusurilor înrudite cunoscute.

Dar ceea ce le-a dat de înțeles cercetătorilor că există ceva neobișnuit la acest virus, spune Chiu, a fost ceea ce s-a întâmplat când au încercat să îl cultive. „A fost neobișnuit să vedem că se dezvoltă bine în linii celulare umane, dar nu și în celule de maimuță”, spune el. Acest lucru a sugerat că virusul ar putea infecta atât oamenii, cât și maimuțele titi. „După ce am intervievat tot personalul, singura persoană care a spus că a fost bolnavă a fost un cercetător – cel care a avut cel mai apropiat contact zilnic cu colonia”, spune Chiu.

Cel cercetător a avut simptome asemănătoare gripei la nivelul tractului respirator superior timp de patru săptămâni. Mai important, un membru al familiei care nu vizitase niciodată centrul de primate s-a îmbolnăvit și el – demonstrând că TMAdV se poate răspândi între oameni.

Origini necunoscute

Este posibil ca maimuțele titi să nu fi fost gazdele inițiale ale virusului. Dintre cele care au dezvoltat simptome, 83% au murit – o rată de mortalitate care ar împiedica virusul să circule în populație fără a nimici maimuțele. În cazul tulpinilor de adenovirus specifice oamenilor, ratele de mortalitate ajung de obicei doar la 18%.

Specia gazdă inițială ar putea fi oamenii, care au transmis virusul la maimuțe, pentru ca apoi să sară înapoi la oameni – sau ar putea fi un alt animal, cum ar fi un rozător. Cercetătorii colectează probe de sânge de la maimuțe și de la oameni de pe tot cuprinsul Statelor Unite, din Brazilia și din Africa, pentru a-i ajuta să descopere originile virusului.

Chiu spune că nu există niciun motiv pentru a suspecta că va exista o pandemie de TMAdV, așa cum s-a întâmplat în cazul altor virusuri care s-au răspândit la oameni de la animale. Un studiu efectuat pe probe de sânge de la 81 de donatori de sânge sănătoși, luați la întâmplare, din vestul Statelor Unite, a constatat că două persoane aveau deja niveluri semnificative de anticorpi împotriva TMAdV. „Acest virus a trecut apoi potențial în populația umană cu mult timp în urmă și circulă acum la niveluri scăzute”, spune Chiu.

Dar cu cât știm mai multe despre acest virus și despre alte virusuri noi, cu atât mai bine, spune Eric Delwart, virusolog la Institutul de Cercetare a Sistemelor Sanguine de la UCSF. „Caracterizarea viromurilor animale facilitează detectarea virușilor înrudiți și poate rade câteva zile prețioase din identificarea unui nou virus în cazul unei viitoare epidemii grave”, spune el.

Descoperirea ridică, de asemenea, posibilitatea de a folosi adenovirusurile ca vectori în terapia genică, în care un virus este folosit pentru a corecta defectele din genele unui pacient, spune Chiu. „Faptul că TMAdV pare să infecteze două sau mai multe specii diferite, dar nu este comun în populația umană, sugerează, de asemenea, că aceasta ar putea fi o terapie care ar putea avea o aplicabilitate mai largă”, spune Chiu, deoarece înseamnă că virusul pe o gamă mai largă de ținte. Alte laboratoare investighează deja terapii genice folosind adenovirusuri. „Acest lucru ar putea deschide noi și mai bune posibilități de tratament”, spune Chiu.