Un psiholog explică de ce bârfesc oamenii – și motivul ar putea să vă surprindă

Toată lumea bârfește. Sigur, ne place să credem că conversațiile noastre zilnice sunt strict schimburi de idei productive și dezbateri despre întrebările fără răspuns ale vieții. Dar, în realitate, cu toții vorbim despre alți oameni.

De fapt, un nou studiu publicat în revista Social Psychological and Personality Science a constatat că o persoană obișnuită petrece aproximativ 52 de minute pe zi bârfind. Surpriza, însă, este că majoritatea oamenilor nu umblă șoptindu-le colegilor de serviciu „Ai auzit ce a făcut unu și unu weekendul trecut?” la ureche. În schimb, ei doar împărtășesc informații despre persoanele din viața lor cu cei din jurul lor.

Aceasta este definiția simplă a bârfei, conform autorilor studiului: a vorbi despre o persoană care nu este prezentă. Nu este neapărat vorba despre răspândirea de zvonuri malițioase sau povești jenante, ci doar despre schimbul de informații. Bârfești atunci când spui cuiva că weekendul viitor vărul tău se căsătorește, cel mai bun prieten al tău începe un nou loc de muncă sau că fiica ta are un mare recital de dans în curând.

RELATED: Jussie Smollett a mințit că a fost victima unei crime din ură, spune poliția. De ce ar face cineva așa ceva?

Noul studiu a constatat că majoritatea celor 52 de minute pe care le petrecem bârfind în fiecare zi implică împărtășirea detaliilor inofensive (și, să fim sinceri, uneori plictisitoare) ale vieții de zi cu zi – nu distrugerea colegului tău care s-a îmbătat mult prea tare la happy hour.

Atunci de ce folosim aproape o oră din timpul prețios pentru a discuta despre detalii atât de plictisitoare din viața altora? Mark Leary, doctor în psihologie, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Duke, specializat în psihologie socială și personală, explică acest lucru pentru Health în felul următor: Bârfa este un instinct uman fundamental, deoarece viețile noastre sunt adânc înrădăcinate în grupuri. Nu numai că trăim în grupuri, dar, de asemenea, depindem de oamenii din grupurile noastre pentru a supraviețui.

„Având în vedere acest lucru, ei trebuie să aibă cât mai multe informații posibile despre oamenii din jurul lor pentru a ști cum sunt diverse alte persoane, cine poate și cine nu poate fi de încredere, cine încalcă regulile grupului, cine este prieten cu cine, care sunt personalitățile și punctele de vedere ale altor persoane și așa mai departe”, spune Leary.

RELATED: Scandalul admiterii la facultate: Un psiholog explică de ce un părinte ar trișa și ar minți pentru a-și înscrie copiii la școală

Gândiți-vă la grupurile voastre. Depindeți de familia voastră pentru dragoste și compasiune și, în multe cazuri, pentru hrană și locuință. Depindeți de prietenii voștri pentru interacțiune socială și companie. Depindeți de angajatorul dvs. pentru bani și poate pentru asigurarea de sănătate. Așadar, dacă mama ta îți spune că tatăl tău și-a pierdut locul de muncă, știi că s-ar putea să trebuiască să găsești o altă modalitate de a gestiona facturile de alimente și chiria. Dacă colegul dvs. vă spune că șeful dvs. va concedia oameni, vă pregătiți să căutați o altă sursă de venit și asigurare. Bârfa este modul în care supraviețuim.

Bârfa pentru supraviețuire este la fel de veche ca și umanitatea însăși. Fiecare om preistoric s-a bazat pe ceilalți membri ai tribului său pentru lucruri precum hrană, adăpost și protecție. Dacă membrul care de obicei vânează pentru hrana ta se îmbolnăvește brusc și nu mai poate vâna, ai putea muri de foame dacă nimeni nu îți spune că acea persoană este bolnavă. Dacă bârfa despre boala lor se răspândește, știți că trebuie să căutați o altă sursă de hrană.

Bârfa nu ne învață doar despre persoana care este subiectul conversației, ci și despre persoana care vorbește, spune Leary. „Pot afla lucruri despre atitudinile, credințele și modul în care te raportezi la oameni văzând pe cine și despre ce bârfești. Chiar dacă nu iau parte la bârfă, simplul fapt de a-i auzi pe oameni bârfind îmi spune lucruri despre ceea ce cred ei că este important, dacă pot fi de încredere că pot păstra secrete și așa mai departe.”

Când luați parte la bârfă, bârfa poate, de asemenea, să vă întărească legăturile sociale. Un studiu din 2014 publicat în revista Psychological Science a constatat că bârfa îmbunătățește cooperarea unui grup și îi face pe membri mai puțin egoiști.

RELATED: Actrița din Smallville, Allison Mack, a recrutat femei pentru un cult sexual – de ce ar face o persoană așa ceva?

S-a constatat, de asemenea, că bârfa poate servi ca o modalitate de identificare și ostracizare a membrilor nedemni de încredere ai grupului. Dar nu toate speranțele sunt pierdute pentru cei care sunt ostracizați. Adesea, persoana care a fost evitată învață de fapt din această experiență și își îmbunătățește comportamentul, a constatat studiul. Simpla amenințare de a fi excluși este un stimulent pentru ca oamenii să coopereze.

Desigur, nu putem uita că bârfa se transformă uneori în ceva urât. „Unele bârfe au consecințe negative pentru ținta”, spune Leary, „iar unele pot avea consecințe negative pentru bârfitor, cum ar fi dacă ținta află sau dacă ascultătorii concluzionează că bârfitorul este un băgător de seamă nedemn de încredere care nu-și poate vedea de treburile sale.”

Dacă mama ta îți spune că tatăl tău și-a pierdut locul de muncă, tatăl tău s-ar putea supăra pe mama ta pentru că nu i-a dat timp să-ți spună el însuși. Dacă șeful tău află că colegul tău ți-a spus despre disponibilizări, șeful tău și-ar putea pierde încrederea în colegul tău. Bârfa ne poate despărți la fel de ușor cum ne poate uni. „Dar, în fond, împărtășirea de informații despre alți oameni este importantă”, spune Leary.

RELATED: Ce înseamnă să fii un sociopatic de înaltă funcționalitate – și cum să-ți dai seama dacă cunoști unul

Aderare gratuită

Obțineți îndrumări nutriționale, sfaturi de wellness și inspirație sănătoasă direct în căsuța dvs. poștală de la Health