În timp ce se apropie alegerile în Marea Britanie și votul prezidențial în SUA de anul viitor, sondajele de opinie sunt peste tot. Cetățenii vor trebui să navigheze printr-o mulțime de zgomot în timp ce decid ce partid sau candidat să aleagă.
Așa cum a constatat cercetarea noastră, modul în care cetățenii primesc informații despre sondaje prin intermediul mass-media poate afecta rezultatul alegerilor. Am efectuat mai multe experimente de laborator pentru a testa dacă comportamentul de vot este afectat de raportarea părtinitoare a rezultatelor sondajelor. Rezultatele sugerează că da.
În experimentele noastre, am rugat 375 de studenți voluntari să voteze într-o serie de alegeri, alegând între două partide – partidul K și partidul J. Ei au făcut acest lucru în două condiții: o condiție de control imparțială, în care au văzut toate sondajele, și o condiție de tratament părtinitoare, în care au văzut doar sondajele în care popularitatea partidului K era cea mai mare. Scenariul tendențios a conferit un beneficiu considerabil partidului K. În cadrul acestuia, partidul K a câștigat în 80% din cazuri. În scenariul de control, partidul a câștigat doar 60% din timp (această proporție relativ mare s-a datorat purului hazard).
Într-un alt experiment am informat în mod explicit participanții în prealabil că vor primi informații tendențioase despre sondaje. În mod remarcabil, partidul K a câștigat totuși în mod considerabil de pe urma existenței tendențiozității, câștigând în 64% din cazuri, comparativ cu 57% într-un cadru lipsit de tendințe. Chiar și atunci când alegătorii noștri știau că primesc informații tendențioase, nu păreau să le neglijeze suficient de mult atunci când își exprimau votul.
Contează înclinația mass-media?
Toate acestea sugerează că rezultatele alegerilor în țările democratice ar putea fi sensibile la prejudecățile din modul în care mass-media tradițională raportează rezultatele sondajelor.
Media tradițională selectează ce sondaje să pună în evidență dintr-un fond mare de rezultate. Uneori, punctele de difuzare fac acest lucru cu scopul de a face știri interesante sau de a satisface așteptările publicului. Aceasta din urmă înseamnă că jurnaliștii pot decide să nu publice un sondaj care arată un rezultat neașteptat, de exemplu, chiar dacă îl cred adevărat, de teamă că cititorii i-ar putea considera mai puțin credibili.
În cercetarea noastră am constatat, de asemenea, că mass-media socială propagă rezultatele sondajelor într-un mod tendențios. Pe Twitter, în special, „veștile bune” pentru partidele și politicienii de stânga-liberali se răspândesc mai mult decât cele bune pentru conservatori.
Și, după cum arată rezultatele noastre experimentale, chiar și atunci când știm că acest lucru se întâmplă, noi, cetățenii, ne luptăm să ținem cont de el în cabina de vot. Cercetarea noastră ne spune acest lucru, deoarece i-am întrebat pe participanți cum cred ei că se vor descurca candidații partidelor K și J în alegerile iminente, obținând estimările lor privind cota de voturi a fiecărui candidat. Aceste cote de vot preconizate au fost foarte asemănătoare cu rezultatele medii ale sondajelor, chiar și atunci când alegătorii știau că aceste rezultate erau părtinitoare.
Cunoscând că au văzut doar rezultatele bune pentru partidul K, un alegător pe deplin rațional s-ar fi așteptat la o cotă de vot la alegeri mult mai mică pentru partidul K decât rezultatele medii ale sondajelor, dar nu este ceea ce am descoperit în experimentele noastre.
Participanții noștri au primit informații considerabile și au dezvoltat o experiență considerabilă – votând în 15 alegeri. Faptul că, chiar și în mediul nostru bogat în informații, oamenii nu fac abstracție de sondajele tendențioase sugerează că experiența și sofisticarea politică nu sunt, din păcate, suficiente pentru a anula efectul feedback-ului tendențios.
Există îngrijorare cu privire la rolul sondajelor de intenție de vot în democrațiile moderne. Rezultatele noastre indică faptul că această îngrijorare poate fi justificată. Aceasta a fost o cercetare experimentală și încă trebuie să stabilim dacă rezultatele se schimbă în mediile electorale mai zgomotoase din lumea reală, dar, cu toate acestea, ele oferă totuși o importantă sursă de reflecție pentru alegători, pentru mass-media care raportează sondaje și chiar pentru guvernele țărilor care încearcă să organizeze alegeri democratice libere și corecte.
Click aici pentru a vă abona la buletinul nostru informativ dacă sunteți de părere că aceste alegeri ar trebui să se bazeze numai pe fapte.
Lasă un răspuns