Legaturile de stres repetitiv, cum ar fi sindromul tunelului carpian, sunt unele dintre leziunile de la locul de muncă cu cea mai rapidă creștere. Potrivit Biroului federal de Statistică a Muncii, sindromul de tunel carpian este una dintre principalele cauze ale zilelor de muncă pierdute, angajații având în medie 30 de zile de absență de la locul de muncă. Leziunile de stres repetitiv sunt în fruntea listei de leziuni și boli cu timp pierdut raportate de angajatori.

Deși nu toate cazurile de leziuni de stres repetitiv sunt legate de locul de muncă, vedem mai multe astfel de probleme, cum ar fi sindromul de tunel carpian, la anumite ocupații, inclusiv la operatorii de calculator, lucrătorii din fabrici, chiar și la muzicieni. Datorită utilizării crescute a computerelor la locul de muncă, observăm acum aceleași probleme la angajații de birou cu gulere albe, care altădată erau limitate în principal la muncitorii de la linia de asamblare. Leziunile traumatice la încheietura mâinii și anumite tipuri de artrită pot duce, de asemenea, la sindromul de tunel carpian. Opțiunile de tratament pentru sindromul de tunel carpian pot fi simple sau complexe, în funcție de gravitatea și frecvența simptomelor. Tratamentele pot include fizioterapie, întindere, orteze sau atele speciale, gheață, exerciții de întărire, medicamente antiinflamatorii sau injecții cu cortizon. Intervenția chirurgicală este, în mod normal, o ultimă soluție pentru pacienții care nu răspund la tratamentele conservatoare.

Este posibil să fiți unul dintre milioanele de americani care suferă de simptomele sindromului de tunel carpian dacă simțiți aceste senzații sau dacă:

  • Aveți dificultăți în apucarea obiectelor sau vă treziți că scăpați obiectele mai frecvent
  • Simțițiți o senzație de slăbiciune în mâini și în partea inferioară a brațelor, mai ales când vă treziți pentru prima dată
  • Simțițiți dureri la mână sau la încheietura mâinii care uneori urcă pe braț până la umăr
  • Simțițiți o senzație diminuată în degetul mare, arătătorul și degetul mijlociu

Descoperirea acestei afecțiuni în stadii incipiente este extrem de importantă, deoarece, pe măsură ce avansează și mușchii devin mai slabi, șansele unei reabilitări reușite pot fi reduse semnificativ. Prevenirea este adesea cea mai bună strategie. Utilizatorii de computere ar trebui să ia în considerare următoarele sfaturi pentru prevenirea sindromului de tunel carpian:

Stați drept

Evitați să vă aplecați! Șederea într-o poziție mai dreaptă pune mai puțină greutate și presiune pe mâini și încheieturi. Partea inferioară a spatelui trebuie să fie apăsată de spătarul scaunului, cu coloana vertebrală dreaptă și perpendiculară pe podea. Șoldurile și genunchii ar trebui să fie îndoiți la un unghi de 90 de grade, iar picioarele ar trebui să fie întinse pe podea sau susținute de un suport pentru picioare. O postură și o poziționare ergonomică bună sunt cea mai bună apărare împotriva apariției sindromului de tunel carpian.

Faceți o pauză

Faceți pauze scurte și frecvente în timpul timpului prelungit petrecut la calculator. Luați o pauză de 20-30 de secunde la fiecare jumătate de oră pentru a vă întinde mușchii din mâini, antebrațe și umeri. Ridicați-vă și mișcați-vă dacă puteți pentru a rămâne relaxat.

Îndreptați-vă încheieturile

Nu vă sprijiniți palmele sau călcâiul mâinii pe birou atunci când tastați sau folosiți mouse-ul. Încercați să vă țineți mâinile ridicate cu încheieturile în poziție dreaptă. Un suport pentru încheietura mâinii pentru tastatură poate fi eficient pentru a vă menține încheieturile în poziția corectă.

Făcând acești pași preventivi puteți scădea riscul de leziuni de stres repetitiv, cum ar fi sindromul de tunel carpian. Dar dacă vă confruntați cu semne și simptome ale sindromului de tunel carpian – amorțeală persistentă sau furnicături în mână – consultați imediat medicul dumneavoastră. Diagnosticul și tratamentul timpuriu îmbunătățesc foarte mult șansele de rezolvare cu succes a problemei.