• 24 mai 2018
  • Nota de bibliotecă
  • gsclibrary

De la aderarea Bulgariei, în 2007, alfabetul chirilic este cel de-al treilea alfabet oficial al Uniunii Europene, alături de alfabetul latin și cel grecesc. Nu este întâmplător faptul că literele chirilice sunt reprezentate pe logo-ul primei președinții bulgare a Consiliului UE: alfabetul este unul dintre simbolurile care reprezintă cel mai bine identitatea și cultura bulgară.

La 24 mai, Bulgaria sărbătorește Ziua educației și culturii bulgare și a alfabetului slavon. Biblioteca lingvistică a Consiliului UE a găzduit un eveniment organizat de Ministerul bulgar al Educației și Științei pentru a marca această zi. În cadrul unei mese rotunde intitulate „Multilingvismul – uniți în diversitate”, participanții au discutat despre modul în care limbile pot servi drept punte între oameni și pot deschide accesul la alte țări și culturi, promovând înțelegerea reciprocă.

Alfabetul chirilic a fost, de asemenea, o punte între oameni, culturi și națiuni timp de peste unsprezece secole. Știați că povestea sa este cu adevărat europeană?
În 863, doi savanți și diplomați bizantini, frații Chiril și Metodiu, au fost trimiși de împăratul Mihail al III-lea în Moravia Mare (care corespunde aproximativ zonei cunoscute astăzi ca Europa Centrală) pentru a răspândi creștinismul ortodox printre slavii de vest. Frații au decis să traducă cărțile sfinte pentru a le face pe înțelesul oamenilor de rând. Întrucât limba slavă nu putea fi scrisă cu ușurință cu ajutorul alfabetului grecesc sau latin, Chiril a creat o nouă scriere, alfabetul glagolitic. Numele său provine de la verbul slavon glagolati – „a vorbi”. În acele vremuri, dogma religioasă stipula că textele sfinte nu pot exista decât în greacă, latină și ebraică, deoarece alfabetele lor au fost create de Dumnezeu. Pentru ca primul alfabet slavon să fie la fel de divin, Chiril a creat noile litere folosind cele trei elemente care erau sfinte pentru creștinism – crucea, triunghiul și cercul.

După moartea lui Cyril (869) și Methodius (885), alfabetul glagolitic a încetat să mai fie folosit în Moravia, iar studenții lor au fost alungați din țară. Cu toate acestea, Chiril și Metodiu au avut o contribuție mult mai importantă la istoria Europei: ei au apărat dreptul slavilor de a avea propriul alfabet și de a face slavona egală cu latina și greaca în utilizarea afacerilor bisericești. Ca urmare, frații au fost venerați în Biserica Ortodoxă ca sfinți în 1880, iar Papa Ioan Paul al II-lea i-a proclamat co-patroni ai Europei în 1980.

Principalul motiv pentru care contribuția lui Chiril și Metodiu la istorie nu a fost întunecată în timp a fost faptul că elevii lor au răspândit moștenirea lor. În acest punct intră în poveste și Bulgaria. Boris I, monarhul bulgar care a adoptat creștinismul în 864, i-a adăpostit pe studenții lui Cyril și Methodius în 886 și le-a oferit sprijinul necesar pentru a continua misiunea de a răspândi atât alfabetul, cât și canonul creștin.

Există diverse ipoteze cu privire la crearea alfabetului chirilic. Unii cercetători cred că alfabetul glagolitic a fost modificat de către studenții lor bulgari, Sfântul Kliment de Ohrid și Sfântul Naum de Preslav, după sosirea lor în Bulgaria în 886. Se crede că Sfântul Kliment a numit noul alfabet chirilic după numele profesorului său, Sfântul Chiril. Ceea ce contează cu adevărat este că în anii 900 a avut loc o revoluție lingvistică și culturală care a făcut din Bulgaria un centru cultural major, răspândind alfabetul chirilic și literatura religioasă tradusă în slavonă în toată Europa de Est. Astăzi, alfabetul chirilic este folosit de aproximativ 300 de milioane de persoane din țările din Europa de Est și din Asia Centrală și de Nord.

Cititorii noștri pot descoperi peste 3500 de publicații în limba bulgară prin Eureka – poarta de acces online la colecțiile Bibliotecilor Consiliului.

  • Biblioteca Consiliului este situată în clădirea Justus Lipsius, la adresa JL 02 GH, Rue de la Loi/Wetstraat 175, 1048 Bruxelles (intrarea Froissart) – orele de funcționare sunt de luni până vineri, între orele 10.00 – 16.00.
  • Este deschisă, la cerere, întregului personal al Consiliului Uniunii Europene și al Consiliului European, stagiarilor, reprezentanțelor permanente ale statelor membre, personalului altor instituții și organisme ale UE, precum și cercetătorilor și studenților. Accesul la unele fonduri ale bibliotecii poate fi restricționat la consultarea la fața locului.

.