Joi, 18 aprilie 2013
Din The Quarterly, primăvara 2013
Marina Picciotto, Ph.D., care conduce o echipă de cercetători de la Universitatea Yale, a făcut o descoperire interesantă în căutarea cauzelor biologice ale depresiei și anxietății. Descoperirea lor evidențiază importanța unui sistem de semnalizare din creier despre care nu se credea până acum că are un rol central în provocarea depresiei.
De decenii, mulți oameni de știință au favorizat o teorie a depresiei care subliniază impactul unor niveluri anormal de scăzute ale unei substanțe chimice purtătoare de semnal, numită serotonină. Noua cercetare a echipei doctorului Picciotto își mută atenția asupra unei alte substanțe chimice de semnalizare, sau neurotransmițător, numită acetilcolină.
Milioane de persoane depresive iau medicamente antidepresive numite ISRS – un acronim pentru inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei. Prozac®, Paxil®, Celexa®, Zoloft® și alte medicamente SSRI acționează pentru a împiedica moleculele de serotonină purtătoare de mesaj să fie reabsorbite rapid de către celulele nervoase. Permițând serotoninei să plutească pentru perioade mai lungi de timp în micile spații dintre celulele nervoase, numite sinapse, oamenii de știință au teoretizat că medicamentele SSRI promovează semnalizarea prin compensarea nivelurilor anormal de scăzute de serotonină.
Dr. Picciotto, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences în luna februarie, își îndreaptă atenția către fluctuațiile nivelurilor neurotransmițătorului acetilcolină și către sistemul mai larg de semnalizare chimică din care face parte, numit sistem colinergic.
„Serotonina poate trata problema”, spune Dr. Picciotto, „dar perturbarea acetilcolinei poate fi o cauză primară a depresiei. Dacă putem trata cauza principală, poate că putem obține un răspuns mai bun din partea pacientului.”
Experimentele echipei sale demonstrează că nivelurile anormal de ridicate de acetilcolină din creier pot provoca depresie și simptome de anxietate la șoareci. În creierul șoarecilor care nu suferă de depresie – și al oamenilor – este produsă o enzimă numită acetil-colinesterază (AChE) pentru a reduce nivelul de acetilcolină. Echipa a arătat că, atunci când șoarecilor deprimați li s-a administrat Prozac®, nivelurile de AChE au fost ridicate, iar nivelurile anormal de ridicate de acetilcolină au fost astfel aduse sub control. Acest lucru adaugă o nouă dimensiune la înțelegerea modului în care și a motivelor pentru care antidepresivele SSRI pot ameliora depresia.
Cu toate acestea, multe persoane deprimate nu obțin un beneficiu terapeutic de la Prozac® sau de la alte medicamente SSRI. Cercetările doctorului Picciotto sugerează că acest lucru se poate datora faptului că problema de fond nu este, până la urmă, un nivel scăzut de serotonină, ci mai degrabă un nivel ridicat de acetilcolină. Prin blocarea experimentală a „porturilor”, numite receptori, în care moleculele de acetilcolină se „andochează” cu celulele nervoase din creier, echipa a reușit să inverseze depresia la șoareci.
În alte experimente, echipa de la Yale a arătat cum întreruperea semnalizării acetilcolinei în zona creierului numită hipocampus – importantă pentru memorie și starea de spirit – favorizează depresia și anxietatea la șoareci.
În timp ce relația dintre sistemele de semnalizare a serotoninei și acetilcolinei nu este încă pe deplin clară, această nouă cercetare deschide o nouă posibilitate de a trata cauza depresiei și nu doar simptomele acesteia. Având în vedere noua ipoteză conform căreia perturbarea acetilcolinei, și nu a serotoninei, este cea care declanșează depresia, se pot întreprinde noi studii de cercetare pentru a determina dacă medicamentele care vizează acetilcolina, mai degrabă decât serotonina, sunt mai eficiente în tratarea depresiei.
Marina Picciotto, Ph.D.
Profesor de psihiatrie Charles B. G. Murphy,
Profesor de neurobiologie și farmacologie,
Catedra adjunctă pentru cercetare științifică de bază, Psihiatrie,
Yale University;
1996 NARSAD Young Investigator Grantee,
2004 NARSAD Independent Investigator Grantee
.
Lasă un răspuns