Obezitatea severă a fost dezvăluită ca un factor de risc ridicat de sine stătător pentru insuficiența cardiacă – 22/08/2016

Credit: iStock

Un studiu realizat de cercetătorii de la Johns Hopkins pe mai mult de 13.000 de persoane a descoperit că, chiar și după luarea în considerare a unor factori de risc precum tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat și diabetul, așa-numita obezitate morbidă pare să fie de una singură un risc de excepție pentru insuficiența cardiacă, dar nu și pentru alte tipuri majore de boli de inimă.

Într-un raport privind cercetarea, publicat online pe 28 iulie în Journal of the American Heart Association, echipa de la Johns Hopkins spune că persoanele cu obezitate morbidă au fost de peste două ori mai predispuse la insuficiență cardiacă decât persoanele comparabile cu un indice de masă corporală sănătos, după ce au luat în calcul tensiunea arterială ridicată, colesterolul și nivelul de zahăr din sânge. Și totuși, după luarea în considerare a acestor factori, persoanele cu obezitate morbidă nu erau mai predispuse să aibă un accident vascular cerebral sau o boală coronariană – practic o boală a arterelor inimii”, datorată în parte inflamației și acumulării de plăci în inimă și în vasele de sânge din jur.

Cercetătorii avertizează că studiul lor sugerează o legătură puternică și independentă între obezitatea severă și insuficiența cardiacă, dar nu determină în mod definitiv cauza și efectul.

Cu toate acestea, spun ei, constatările lor sugerează că, în timp ce tratarea hipertensiunii, a diabetului și a altor afecțiuni asociate cu obezitatea poate fi suficientă pentru a preveni bolile coronariene și accidentele vasculare cerebrale, această abordare poate să nu fie suficientă pentru a preveni un risc crescut de insuficiență cardiacă, pentru care pierderea în greutate poate fi singura măsură preventivă infailibilă, disponibilă în prezent. Guvernul federal estimează că unul din trei americani este obez și mai mult de 5 la sută sunt obezi morbid – definit ca un indice de masă corporală mai mare de 35. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, aproape 6 milioane de persoane din Statele Unite trăiesc cu insuficiență cardiacă, o afecțiune a îmbătrânirii marcată de mărirea și/sau slăbirea mușchiului cardiac și de scăderea eficienței de pompare a sângelui, ceea ce duce la dificultăți de respirație, oboseală, slăbiciune, probleme de respirație la culcare și umflături la nivelul gleznelor și picioarelor. În general, există o rată de mortalitate de 50 la sută pentru persoanele cu insuficiență cardiacă la cinci ani de la diagnosticare.

„În studiul nostru, obezitatea a apărut ca fiind unul dintre cei mai puțin explicați și probabil cei mai provocatori factori de risc pentru insuficiența cardiacă, deoarece nu există o pastilă magică pentru a o trata, nu există medicamente care să rezolve cu ușurință problema, așa cum există pentru colesterolul ridicat și tensiunea arterială ridicată”, spune doctorul Chiadi Ndumele, M.H.S., profesor asistent de medicină și membru al Centrului Ciccarone pentru prevenirea bolilor de inimă de la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins. „Chiar și cu dietă și exerciții fizice, oamenii se luptă să piardă în greutate și să o mențină, iar pentru cei cu obezitate morbidă, lupta este adesea insurmontabilă.”

Deși nu este complet clar de ce obezitatea singură este legată de insuficiența cardiacă independent de factorii de risc și nu de accidentul vascular cerebral sau de boala coronariană, Ndumele spune că există dovezi care sugerează că greutatea corporală suplimentară exercită o cerere metabolică mai mare asupra inimii și că celulele adipoase din abdomen pot chiar să elibereze molecule toxice pentru celulele cardiace.

Se știe de mult timp că obezitatea crește probabilitatea apariției hipertensiunii arteriale, a unui nivel ridicat de colesterol în sânge și a diabetului – toți factori de risc stabiliți pentru bolile inimii și ale vaselor de sânge. Tratarea și controlul acestor afecțiuni au constituit strategiile de bază pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare, spune Ndumele.

Pentru a afla dacă acest lucru a fost cu adevărat valabil pentru toate tipurile de boli cardiovasculare, Ndumele și colegii săi au analizat dosarele medicale a 13.730 de participanți la Studiul privind riscul de ateroscleroză în comunități, care au avut indici de masă corporală în intervalele sănătoase sau mai mari la începutul studiului și nicio boală cardiacă inițială. Grupul era alcătuit din 63,8 la sută femei și 16,9 la sută afro-americani. Vârsta medie a fost de 54 de ani, iar indicele de masă corporală a variat între 18 și 50. Toți au fost urmăriți timp de aproximativ 23 de ani pentru a evalua legăturile dintre indicele de masă corporală și insuficiența cardiacă, bolile coronariene sau accidentele vasculare cerebrale.

Înregistrările au inclus, de asemenea, date privind înălțimea, greutatea și nivelurile de zahăr din sânge, colesterol și trigliceride ale participanților, împreună cu statutul de fumător, consumul de alcool, profesiile și nivelurile de exerciții fizice.

După urmărirea finală a participanților în 2012, au fost înregistrate 2.235 de cazuri de insuficiență cardiacă, 1.653 de cazuri de boli coronariene și 986 de accidente vasculare cerebrale.

În evaluarea lor inițială, cercetătorii de la Johns Hopkins au controlat diferențele care ar putea fi datorate vârstei, sexului, rasei, nivelului de educație, carierei, istoricului de fumat, exercițiilor fizice și consumului de alcool. Obezitatea severă a fost asociată cu un risc de aproape patru ori mai mare de insuficiență cardiacă și cu un risc de aproximativ două ori mai mare atât pentru bolile coronariene, cât și pentru accidentele vasculare cerebrale, în comparație cu ratele celor cu un indice de masă corporală normal.

În continuare, cercetătorii au controlat alți factori de risc pentru bolile cardiace, cum ar fi diabetul, tensiunea arterială ridicată sau nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride. După această ajustare, echipa lui Ndumele nu a mai observat o creștere a riscului de boală coronariană sau de accident vascular cerebral la persoanele cu obezitate. Cu toate acestea, riscul crescut de insuficiență cardiacă a rămas. Pentru fiecare indice de masă corporală cu cinci unități mai mare, a existat un risc cu aproape 30 la sută mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă la toți participanții.

„Chiar dacă pacienții mei au niveluri normale ale glicemiei, colesterolului și tensiunii arteriale, cred că tot trebuie să mă îngrijorez că ar putea dezvolta insuficiență cardiacă dacă sunt foarte obezi”, spune Ndumele. „Dacă datele noastre se confirmă, trebuie să ne îmbunătățim strategiile de prevenire a insuficienței cardiace la această populație.”

Alți autori sunt Kunihiro Matsushita, Mariana Lazo, Roger Blumenthal, Gary Gerstenblith, Elizabeth Selvin și Josef Coresh de la Johns Hopkins; Natalie Bello de la Columbia University Medical Center; Vijay Nambi și Christie Ballantyne de la Michael E. DeBakey VA Medical Center; Scott Solomon de la Brigham and Women’s Hospital; și Aaron Folsom de la Universitatea din Minnesota.

Finanțarea studiului a fost asigurată prin granturi de la Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge (numerele de contract HHSN2628201100005C, HHSN268201100006C, HHSN268201100007C, HHSN268201100008C, HHSN268201100009C, HHSN268201100010C, HHSN268201100011C și HHSN268201100012C; numărul de grant K23HL12247) și Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Renale (numărul de grant K24DK106414).