Trebuie să studiați farmacoterapia bolilor infecțioase? Acest tabel de studiu este un instrument simplu pentru a vă ajuta pe măsură ce învățați despre „insecte & medicamente”. Sper să vă fie de ajutor!
Autoriat de:
Cartetul de:
Cartetul de:
Cartetul de:
Bugs și medicamente de farmacie Timothy Gauthier, Pharm.D., BCPS-AQ ID
În iunie 2015 am făcut o postare pentru MedEd101 denumită „Bugs and Drugs Chart, Lessons Learned From the Front Lines”. Aproximativ un an mai târziu am revizuit subiectul și, de atunci, informațiile de mai jos au fost actualizate periodic. Iată cel mai recent și cel mai mare tabel simplu de studiu al bug-urilor și medicamentelor…
Un pas important pentru a învăța despre chimioterapia antimicrobiană este de a obține o înțelegere a momentului în care anumite medicamente ar trebui luate în considerare sau evitate. Există mai multe modalități de a face acest lucru. Identificarea potențialelor toxicități (de exemplu, rifampicina și toxicitatea hepatică) este o abordare. O altă abordare este de a învăța pentru ce infecții nu este bun un anumit medicament (de exemplu, daptomicina nu ar trebui să fie utilizată pentru pneumonie deoarece este inactivată de surfactantul din plămâni).
Posibil cel mai comun mod de a învăța elementele de bază ale antimicrobienelor este, totuși, de a identifica ce medicamente sunt utilizate în mod obișnuit pentru ce bacterii. În calitate de student la farmacie și rezident în farmacie, am constatat că secțiunea din Ghidul Sanford denumită „spectre antimicrobiene” a fost foarte utilă în această privință, dar probabil că este un conținut un pic prea mare pentru a încerca să-l memorezi pentru lucruri cum ar fi un examen la școala de farmacie.
Pentru a oferi un ghid de studiu simplu care poate fi util pentru a identifica ce medicamente sunt luate în considerare în mod obișnuit pentru un anumit microb, am elaborat următoarele. În plus, am inclus ce medicamente nu trebuie luate în considerare pentru un anumit microb. Identificarea lacunelor de acoperire poate fi foarte utilă. Un prim exemplu în acest sens este tigeciclina, care are activitate față de o gamă largă de microbi, inclusiv Enterococi rezistenți la vancomicină, Stafilococi rezistenți la meticilină, specii de Acinetobacter, specii de Mycobacterium, Bacteroides fragilis și altele – dar nu și față de Pseudomonas aeruginosa!
Aș dori să subliniez că acesta este menit să fie un instrument de referință rapidă și de studiu pentru studenți. Selectarea unui regim antimicrobian pentru un caz de pacient depășește cu mult faptul că un medicament poate sau nu poate avea activitate față de un anumit microb. În plus, vă rugăm să rețineți că aceasta nu este o listă exhaustivă și că, în funcție de tipul de infecție, este posibil ca acest tabel să nu fie aplicabil (de exemplu, daptomicina nu are niciun rol în tratamentul pneumoniei, dar acoperă MRSA).
| Vezi | Gândiți-vă | Nu vă gândiți |
| Stafilococul auriu sensibil la meticilină (MSSA) | Oxacilină, nafcilină, dicloxacilină, cloxacilină, acid amoxicilină-clavulanic, cefazolină sau cefalexină | Amoxicilină, ampicilină, ceftriaxonă sau vancomicină |
| Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) | Sulfametoxazol-trimetoprim, doxiciclină, delafloxacină, tigeciclină, omadaciclină, eravaciclină, lefamulină, clindamicină, vancomicină, daptomicină, telavancină, dalbavancină, oritavancină, ceftarolină, linezolid, tedizolid sau chinupristin/dalfopristin, lefamulină | Ceftriaxonă, piperacilină-tazobactam, cefepime, carbapeneme sau fluorochinolone |
| Enterococi fotosensibili | Ampicilină sau amoxicilină | Vancomicină |
| Ampicilina-Enterococi rezistenți | Vancomicină | – |
| Enterococi rezistenți la vancomicină (VRE) | Daptomicină, linezolid, tedizolid, tigeciclină, omadaciclină, eravaciclină | Vancomicină |
| Streptococi beta-hemolitici
(Streptococcus pyogenes & Streptococcus agalactiae ) |
Penicilină, clindamicină | – |
| Streptococi alfa-hemolitici
(e.g., Streptococcus pneumoniae & Streptococi din grupul Viridans) |
Ceftriaxonă, levofloxacină, acid amoxicilină-clavulanic | – |
| Pseudomonas aeruginosa | Piperacilină-tazobactam, ceftazidimă, cefepime, ceftazidimă-avibactam, ceftolozane-tazobactam, cefiderocol, imipenem-cilastatin, imipenem-cilastatin-relebactam, meropenem, doripenem, aztreonam, ciprofloxacină, levofloxacină, delafloxacină, amikacină, gentamicină, tobramicină, plazomicină, polimixină E (colistină), polimixină B | Tigeciclină, eravaciclină, omadaciclină, ertapenem sau moxifloxacină |
| Stenotrophomonas maltophilia | Sulfametoxazol-trimetoprim sau levofloxacină | Carbapeneme |
| Anaerobe | Metronidazol, clindamicină, ampicilină-sulbactam, amoxicilină-acid clavulanic, piperacilină-tazobactam, cefoxitină, cefotetan, ertapenem, moxifloxacină sau tigeciclină | Cefazolin, ceftriaxonă sau cefepime |
| Clostridium difficile | Vancomicină orală sau rectală sau fidaxomicină, apoi metronidazol (mai puțin preferat) | Vancomicină intravenoasă |
| organisme atipice | Macrolide, fluorochinolone, tetracicline | – |
| Candida albicans | Fluconazol | – |
| Candida krusei | Echinocandină | Fluconazol |
| Cryptococcus neoformans | Amfotericină B sau fluconazol | – |
| Aspergillus sp. | Voriconazol sau isavuconazol | – |
.
Postul anterior pe MedEd101 este aici
RECOMANDAT PENTRU TINE:
.
Lasă un răspuns