Începutul vieții

Marcus Mosiah Garvey s-a născut în St. Ann’s Bay, Jamaica, la 17 august 1887, fiind cel mai tânăr copil al unui zidar (cel care pregătește pietre pentru construcții). A urmat cursurile școlii primare locale, iar la vârsta de paisprezece ani a devenit ucenic (lucrând pentru a dobândi experiență) în meseria de tipograf. În 1903 a plecat în capitală, Kingston, pentru a lucra ca tipograf. În scurt timp, s-a implicat în activități publice și a contribuit la formarea Sindicatului tipografilor, primul sindicat din Jamaica. În 1907 a luat parte la greva nereușită a tipografilor, în cadrul căreia muncitorii organizați au refuzat să lucreze dacă nu erau îndeplinite anumite revendicări. Această experiență l-a influențat pe tânărul Garvey atât în pasiunea sa politică, cât și în cea jurnalistică. În curând a început să publice un periodic numit Watchman.

În 1910, Garvey a început o serie de călătorii care l-au transformat dintr-o persoană obișnuită, preocupată de problemele celor cu mai puține oportunități, într-un naționalist african hotărât să ridice o întreagă rasă din sclavie. A vizitat Costa Rica, Panama și Ecuador și a lucrat ca editor pentru mai multe ziare radicale. După ce s-a întors pentru scurt timp acasă, a plecat în Anglia, unde contactele cu naționaliștii africani i-au stimulat un interes deosebit pentru Africa și pentru istoria negrilor. În fiecare țară pe care a vizitat-o, a observat că omul de culoare se afla într-o poziție inferioară, supus idealurilor în continuă schimbare ale raselor mai puternice. În această perioadă, citirea cărții lui Booker T. Washington (1856-1915) „Up from Slavery” a avut un mare efect asupra sa. Tot în această perioadă, Garvey l-a întâlnit pe Duse Mohammed Ali, sudanezo-egiptean și susținător puternic al autonomiei africane. Garvey a început să scrie pentru micile reviste ale lui Ali și a făcut cunoștință cu alți activiști de culoare.

La întoarcerea sa din Anglia în Jamaica în 1914, Garvey a format Asociația Universală pentru Îmbunătățirea Negrilor și Liga Comunităților Africane (UNIA-ACL). Aceste organizații aveau ca scop „să lucreze pentru ridicarea generală a popoarelor negre din lume” și aveau să devină elementul central al activității sale de o viață.