EXPOZIȚIE (BIBLIA ENGLEZĂ)

XLI.

(1) Leviathan.- Nu poate exista prea multă îndoială că prin aceasta se înțelege crocodilul sau aligatorul, oricare ar fi adevăratul înțeles al lui behemoth.

Ou limba lui ….- Unii redau, „sau să-i apese limba cu un cordon”; dar Versiunea Autorizată pare preferabilă.

Iov 41:1. Poți tu să scoți leviatanul cu un cârlig? – Este o mare întrebare printre oamenii învățați, ce creatură se înțelege prin לויתן, leviatan. Traducătorii noștri au fost în mod evident nesiguri în această privință și, prin urmare, ne-au dat aici și în alte locuri, unde apare cuvântul, termenul original în sine, netradus. Cu toate acestea, LXX (care sunt urmați în două cazuri de autorul Vulgatei) nu au făcut acest lucru, ci l-au redat pretutindeni δρακων, balaurul. Dar este departe de a fi sigur că, procedând astfel, ei ne-au dat adevăratul sens al cuvântului. Este mult mai probabil că este vorba fie de balenă, fie de crocodil. Este evident că leviatanul, menționat în Psalmul 104:26, este un locuitor al mării, iar descrierea dată despre el este în general considerată ca fiind cea mai potrivită pentru balenă. Acolo (în marea mare și largă) merg corăbiile; acolo este leviatanul pe care l-ai făcut să se joace în ea. Același lucru poate fi spus și despre leviatanul menționat în Psalmul 74:14. De asemenea, pare să fie un locuitor al mării. Or, balaurul și crocodilul, se argumentează, nu au nimic de-a face cu marea, ci doar cu râurile și, prin urmare, nu pot fi înțeleși aici prin leviatan. Diverse alte motive sunt de asemenea avansate pentru a dovedi că balena este creatura la care se face referire. „Ceea ce mă înclină”, spune Henry, „mai degrabă să înțeleg că este vorba de balenă, nu este doar pentru că este mult mai mare și un animal mai nobil, ci și pentru că, în istoria creației, se face o astfel de mențiune expresă despre ea, așa cum nu se face despre nici o altă specie de animale; Dumnezeu a creat balene mari, Geneza 1:21. Din care reiese nu numai că balenele erau bine cunoscute în acele părți pe vremea lui Moise, care a trăit puțin după Iov, ci și că, în general, crearea balenelor era privită ca o dovadă foarte ilustră a puterii veșnice și a îndumnezeirii Creatorului. Și putem conchide că acesta a fost motivul (pentru că altfel pare inexplicabil) pentru care Moise menționează acolo în mod atât de special crearea balenelor; pentru că Dumnezeu insistase în ultima vreme, în acest discurs cu Iov, mai mult asupra mărimii și tăriei acestei creaturi decât a oricărei alte creaturi, ca dovadă a puterii sale.”

În același timp, totuși, în care domnul Henry își exprimă astfel părerea despre acest subiect, el recunoaște că mulți oameni învățați erau de altă părere; și, în special, observă despre Sir Richard Blackmore că, deși a admis opinia mai primită cu privire la faptul că behemotul este elefantul, totuși a fost de acord cu noțiunea învățatului Bochart despre leviatan, că este crocodilul, atât de bine cunoscut în râul din Egipt. Și Poole pare să fi fost de aceeași părere. „Este evident”, spune el, „că ebraicul תנין, thannin, care este paralel cu acest cuvânt, leviatan, este folosit despre crocodil, Ezechiel 29:3-4; Ezechiel 32:3. Dar nu voi determina în mod pozitiv această controversă”, adaugă el, „ci doar voi arăta în ce măsură textul poate fi înțeles de amândoi, și apoi îl voi supune judecății cititorului, aceasta fiind o chestiune în care creștinii pot varia fără nici un risc. Doar atât voi spune, că indiferent ce se întâmplă cu behemotul din capitolul anterior, fie că este vorba de elefant sau de hipopotam, aceasta nu determină deloc sensul acestui leviatan, ci îl lasă indiferent pe cel al balenei sau al crocodilului, după cum va determina contextul, care, mărturisesc, mi se pare că îl favorizează mai mult pe cel din urmă decât pe cel dintâi. La care se poate adăuga că pare mai probabil ca Dumnezeu să vorbească despre astfel de creaturi care erau foarte bine cunoscute de Iov și de prietenii săi, așa cum era crocodilul, decât despre unele despre care era foarte nesigur că erau cunoscute în acele părți și în timpul lui Iov.” Cititorul va observa că se presupune că cuvântul leviatan este derivat din לוי, levi, unit sau cuplat, și תן, decât, sau תנין, than, un dragon, adică un șarpe mare sau un pește, cuvântul thannin fiind folosit atât pentru un șarpe de uscat, cât și pentru un fel de pește. Și, „după ce am comparat ceea ce Bochart și alții au scris pe această temă, mi se pare”, spune Parkhurst, „că cuvântul compus לויתן, leviathan, balaurul cuplat, desemnează un animal care împărtășește natura atât a șerpilor de uscat, cât și a peștilor și, în acest loc, semnifică crocodilul, care trăiește atât sub apă, cât și pe țărm.”
Dr. Dodd este, de asemenea, de acord cu Parkhurst și cu ceilalți învățați pe care tocmai i-am menționat, că Bochart „a dovedit prin argumente, strict concludente, că în acest capitol trebuie să fie vorba de crocodil”. Se mai poate observa aici că, deși ar fi fost de așteptat ca Creatorul să fi ales și să se fi oprit asupra a două dintre cele mai mari opere ale sale în creația animală, elefantul și balena, primul fiind cel mai mare și mai eminent dintre patrupede, iar cel de-al doilea dintre pești, pentru a-și arăta puterea și gloria; totuși, naturaliștii au găsit mari dificultăți, dacă nu chiar insurmontabile, în încercările lor de a aplica particularitățile acestei descrieri la balenă. Și tot ceea ce se poate spune pentru a rezolva aceste dificultăți este că există multe specii diferite de balene, câteva cunoscute și, probabil, mult mai multe necunoscute; și că, deși această descriere, în toate părțile ei, s-ar putea să nu se potrivească exact niciunei specii pe care o cunoaștem, s-ar putea ca în imensul ocean să existe altele pe care nu le cunoaștem și pe care ea să se potrivească; creaturi care, deși sunt cuprinse sub numele general de balene, ar putea fi, în multe privințe, foarte diferite și mult mai mari decât oricare dintre cele care au fost capturate. Dar totuși este foarte improbabil, fie că Iov ar fi știut ceva despre astfel de balene, fie că Iehova, atunci când raționează cu el și produce dovezi ale puterii și providenței sale, ar face apel la creaturi cu care Iov nu avea nicio cunoștință. Prin urmare, pare cel mai probabil că este vorba de crocodil și, credem noi, ar fi sigur, dacă nu ar fi faptul că leviatanul este reprezentat în unele dintre pasajele în care este menționat în Scriptură, așa cum am observat, ca un locuitor al mării, în timp ce crocodilul se găsește doar în râuri. Dar poate că termenul de leviatan nu semnifică întotdeauna aceeași creatură, ci este pus pentru diferite animale în diferite locuri, în special pentru cele care sunt de o volumetrie extraordinară, sau cu calități singulare. Acest verset, care vorbește fie despre imposibilitatea, fie mai degrabă despre dificultatea mare și teribilă de a prinde leviatanul cu cârligul, sau cu undița, sau cu alte instrumente asemănătoare, se poate potrivi fie cu balena, fie cu crocodilul. În ceea ce privește balena, nu poate exista nicio îndoială, și nici prea multe îndoieli în ceea ce privește crocodilul, a cărui capturare era în general considerată de către antici ca fiind foarte dificilă și periculoasă. Astfel, Diodorus Siculus spune că nu pot fi prinși decât în plase de fier. Când Augustus a cucerit Egiptul, a bătut o medalie, a cărei amprentă era un crocodil înlănțuit de un palmier, cu această inscripție: „Nimeni nu l-a mai legat vreodată”. „Pentru a prinde aceste animale”, spune Thevenot, „ei fac o serie de găuri sau șanțuri pe malurile râului, pe care le acoperă cu bețe și alte lucruri asemănătoare; apoi, când crocodilii trec peste aceste cavități, mai ales când apele cresc în râu, care este anotimpul capturării lor, din cauza faptului că atunci se îndepărtează mai mult de râu, ei cad în găuri și nu mai pot ieși; în această izolare sunt lăsați fără hrană timp de mai multe zile, după care le dau drumul la niște ștreanguri cu noduri de fugă, cu care le fixează fălcile, apoi îi scot afară.” Aceste noduri sunt חבלי, cheblee, corzile, menționate aici, iar acest lucru arată că cuvântul לשׁון, leshon, nu trebuie să fie înțeles doar despre limbă, ci despre toate fosele sau maxilarele. Sau limba lui cu un cordon – Această clauză ar trebui să fie redată: Poți să-i legi fălcile cu un cordon? Unii au obiectat că această ultimă clauză nu se poate potrivi cu crocodilul, deoarece Aristotel, Pliniu și alți autori antici au afirmat că acesta nu are limbă. Dar, în primul rând, ideea că nu au limbă este o greșeală, care a apărut din cauză că limbile lor sunt foarte mici în comparație cu corpul lor vast și sunt prinse de maxilarul inferior. Dar faptul că crocodilul are o limbă este afirmat în mod cert de mai mulți autori antici, precum și de scriitorii evrei și de arabi, care cunoșteau cel mai bine această creatură, precum și de autori mai târzii. Dar, 2d, nu numai despre limbă vorbește această clauză, ci despre toate fălcile leviatanului. Maillet mărturisește, de asemenea, că modul de capturare a acestor animale este foarte dificil și, uneori, foarte remarcabil; metoda cea mai obișnuită, spune el, este de a săpa șanțuri mari, sau șanțuri, de-a lungul Nilului, care sunt acoperite cu paie și în care creaturile cad pe neașteptate. Uneori sunt prinse cu cârlige, momite cu un sfert de porc sau cu slănină, de care sunt foarte amatoare. – Heath și Dr. Young. Hasselquist, vorbind despre dificultatea de a prinde acest animal, spune: „El rupe frecvent plasele pescarilor, dacă aceștia îi ies în cale, iar ei sunt adesea expuși unui mare pericol. Am găsit o cârligă de pescuit în palatul crocodilului, pe care am disecat-o”. Hasselquist’s Voyages, p. 216.

41:1-34 Cu privire la Leviathan. – Descrierea Leviatanului, este încă și mai mult pentru a-l convinge pe Iov de propria lui slăbiciune și de atotputernicia lui Dumnezeu. Dacă acest Leviatan este o balenă sau un crocodil, este disputat. Domnul, după ce i-a arătat lui Iov cât de neputincios era să se ocupe de Leviatan, prezintă propria Sa putere în această creatură măreață. Dacă un astfel de limbaj descrie forța teribilă a Leviatanului, ce cuvinte pot exprima puterea mâniei lui Dumnezeu? Sub un sentiment umilitor al propriei noastre josnicii, să venerăm Maiestatea Divină; să ne luăm și să ne ocupăm locul care ne este alocat, să încetăm cu propria noastră înțelepciune și să dăm toată gloria milostivului nostru Dumnezeu și Mântuitor. Amintindu-ne de la cine vine orice dar bun și pentru ce scop a fost dat, să umblăm cu umilință cu Domnul. poți să scoți – Așa cum un pește este scos din apă. Metoda obișnuită prin care erau prinși peștii era cu un cârlig; iar sensul aici este că nu era posibil să se prindă leviatanul în acest mod. Întreaga descriere de aici este a unui animal care trăia în apă.

Leviatanul – S-a scris mult despre acest animal, iar opiniile care au fost exprimate au fost foarte diverse. Schultens enumeră următoarele clase de opinii cu privire la animalul vizat aici.

1. Opinia că trebuie păstrat cuvântul leviatan, fără a încerca să îl explice – ceea ce implică faptul că a existat o incertitudine în ceea ce privește sensul. La acest capitol, el face referire la Chaldee și la Vulgata, la Aquila și Symmacbus, unde cuvântul este păstrat, și la Septuaginta, unde este folosit cuvântul Δράκοντα Drakonta, „dragon”, și, de asemenea, la siriacă și arabă, unde este folosit același cuvânt.

2. Fabula evreilor, care menționează un șarpe atât de mare încât cuprindea întregul pământ. Credința existenței unui astfel de șarpe sau monstru marin prevalează încă printre nestorieni.

3. Opinia că este vorba de balenă.

4. Opinia că se desemnează un pește mare numit „Mular” sau „Musar”, care se găsește în Mediterana. Aceasta este opinia lui Grotius.

5. Opinia că este indicat crocodilul din Nil.

6. Opinia lui Hasaeus, că nu balena este vizată, ci „Orca”, un monstru marin înarmat cu dinți și dușmanul balenei.

7. Alții au înțeles întreaga descriere ca fiind alegorică, ca reprezentând monștrii nelegiuirii; și printre aceștia, unii au considerat-o ca fiind descriptivă a diavolului! Vezi Schultens. La acestea se poate adăuga descrierea lui Milton:

– Acea fiară marină

Leviatan, pe care Dumnezeu, dintre toate lucrările sale

Creat-o îmbrățișează pe cei ce înoată curentul oceanic,

El, întâmplător, alunecând pe spuma Norvegiei,

Pilotul vreunei mici ambarcațiuni cu fundul în noapte

continuă….

CAPITOLUL 41

Job 41:1-34.

1. leviatan – literal, „animalul răsucit”, care se strânge în falduri: un sinonim al lui Thannin (Iov 3:8, Marginal; vezi Ps 74:14; tipul tiranului egiptean; Ps 104:26; Is 27:1; tiranul Babilonului). O generalizare poetică pentru toți monștrii cetacee, șerpași și saurieni (vezi la Iov 40:15, de unde rezultă că toată descrierea nu se aplică la un singur animal); în special crocodilul; care este descris în mod natural după calul de râu, deoarece amândoi se găsesc în Nil.

Limbă… lasă-te jos… – Crocodilul nu are limbă, sau are una foarte mică care se desprinde de maxilarul inferior. Dar așa cum la pescuit limba peștelui atrage spre el cârligul momit, Dumnezeu întreabă: „Poți în același fel să dobori leviatanul?” Puterea și autoritatea regală a lui Dumnezeu peste toți copiii mândriei văzute în leviatan.
Poți tu să-l prinzi cu un cârlig și o undiță, așa cum pescarii prind peștii obișnuiți? Cu siguranță că nu.
Întrebare. Ce este acest
leviatan?
Răspuns. Acest lucru este recunoscut de toată lumea, că este un monstru mare și teribil, care trăiește în mare sau în râuri, așa cum behemotul este un monstru terestru. Opinia generală și primită este că este balena, care este fără îndoială numită leviatan, Psalmul 104:25,26; care, după ce a fost descoperită în mările de lângă granița cu Arabia, probabil că nu era necunoscută lui Iov, care era o persoană foarte curioasă și bine studiată în lucrările lui Dumnezeu, după cum arată această carte. Dar unii interpreți mai târziu și foarte învățați concep că este vorba de crocodil; care era foarte bine cunoscut în Egipt și în toate părțile adiacente acestuia. Și acest lucru este evident, că ebraicul thannin (care este paralel cu acest cuvânt leviatan, aceste două cuvinte fiind sinonime, iar unul fiind folosit în mod promiscuu pentru celălalt, după cum reiese din Psalmul 74:13,14 Isaia 27:1 Ezechiel 32:2) este folosit pentru crocodil, Ezechiel 29:3,4 32:2,3. Dar nu voi stabili în mod pozitiv această controversă, ci doar voi arăta în ce măsură textul poate fi înțeles pentru ambele, și apoi voi supune acest lucru judecății cititorului; aceasta fiind o chestiune fără mare importanță, în care creștinii pot varia fără nici un risc. Voi spune doar atât, că indiferent ce se întâmplă cu behemotul din capitolul anterior, fie că este vorba de elefant sau de hipopotam, acest lucru nu determină deloc sensul acestui leviatan; ci îl lasă indiferent pe balenă sau pe crocodil, după cum va determina contextul, care, mărturisesc, mi se pare că îl favorizează mai mult pe cel din urmă decât pe cel dintâi. La care se poate adăuga faptul că pare mai probabil ca Dumnezeu să vorbească despre creaturi care erau foarte bine cunoscute de Iov și de prietenii săi, cum era crocodilul, decât despre creaturi despre care nu se știe sigur dacă erau cunoscute în acele părți și în timpul lui Iov. Acest verset, notând fie imposibilitatea, fie mai degrabă dificultatea mare și teribilă de a prinde acest monstru cu cârligul sau cu undița, sau cu instrumente asemănătoare, poate fi de acord cu oricare dintre ele. În cazul balenei nu există nici o îndoială; nici prea multă îndoială în ceea ce privește crocodilul, a cărui capturare era în general estimată de către antici ca fiind foarte dificilă și periculoasă, indiferent de virtutea sau puterea deosebită din natură sau artă pe care Tentyritae o avea împotriva lor, așa cum se spune că Psylli o aveau împotriva șerpilor. Unii obiectează, într-adevăr, că ultima clauză nu se poate potrivi cu crocodilul, deoarece acesta nu are limbă, așa cum afirmă Aristotel, Pliniu și alți autori antici. Dar aceasta este o greșeală, iar motivul este clar, pentru că limba lor este foarte mică în raport cu corpul lor vast și, în același timp, este fixată de maxilarul inferior, după cum notează aceiași autori. Faptul că crocodilul are o limbă este afirmat în mod cert de autorii antici menționați, de scriitorii evrei, de arabi, care cunoșteau cel mai bine această creatură, și de autorii de mai târziu.

Poți să-l scoți pe leviatan cu un cârlig?…. Adică să-l scoți din mare sau din râu așa cum pescarii scot peștii mai mici cu o undiță sau un cârlig? întrebarea sugerează că nu se poate face acest lucru; fie că prin „leviatan” se înțelege balena, care a fost noțiunea cea mai general primită; fie crocodilul, ca Bochart, care a fost urmat de mulți; sau „orca”, un pește mare de tipul balenei cu mulți dinți, ca Hasaeus, nu este ușor de spus „Leviathan” este un cuvânt compus din decât prima silabă din „thanni”, redat fie o balenă, fie un dragon, fie un șarpe, și din „levi”, care înseamnă conjuncție, de la unirea strânsă a solzilor săi, Iov 41:15; patriarhul Levi și-a primit numele de la același cuvânt; vezi Geneza 29:34; și numele care se oferă cel mai frumos pentru crocodil și care se numește „thannin”, Ezechiel 29:3. Dacă crocodilul ar putea fi stabilit ca fiind „leviatanul”, iar behemotul ca fiind calul de râu, trecerea de la unul la celălalt ar părea foarte ușoară; deoarece, după cum spune Pliniu (a), există un fel de rudenie între ei, fiind din același râu, Nilul, și astfel se poate crede că Iov îl cunoaște mai bine decât balena; deși nu este de ascuns ceea ce spune Pliniu (b), că au fost văzute balene în mările Arabiei; el vorbește despre una care a intrat în râul Arabia, lungă de șase sute de picioare și lată de trei sute șaizeci. Sunt unele lucruri în descrierea acestei creaturi care par să se potrivească cel mai bine cu crocodilul, iar altele care se potrivesc mai bine cu balena, iar altele cu niciuna dintre ele;

sau limba lui cu o funie pe care tu o dai drumul? în râu sau în mare, așa cum fac pescarii, cu plumb la ea pentru a o face să se scufunde sub suprafața apei, și o pană sau un dop de plută ca să nu se scufunde prea adânc; dar această creatură nu trebuie să fie prinsă în acest mod; și la care se poate obiecta că este vorba de crocodil, deoarece acesta nu are limbă (c), sau cel puțin este atât de mică încât nu se vede, și se fentează aproape de maxilarul inferior, care nu se mișcă niciodată; și este prins cu cârlige și corzi, după cum mărturisesc Herodot (d), Diodorus Siculus (e) și Leo Africanus (f); dar nu așa este balena.

(Vezi definiția pentru 03882. Editor.)

(a) Nat. Hist. l. 28. c. 8. (b) Ib. l. 32. c. 1.((c) Diodor. Sicul. l. 1. p. 31. Herodot. Euterpe, sive, l. 2. c. 68. Solin. c. 45. Plutarh. de Is. & Osir. Vid. Aristot. de Animal. l. 2. c. 17. & l. 4. c. 11. Plin. Nat. Hist. l. 11. c. 37. Thevenot, ut supra. (Călătorii, partea 1. c. 72.) Sandys’s Travels, l. 2. p. 78. (d) Ut supra, (Herodot. Euterpe, sive, l. 2.) c. 70. (e) Ut supra. (Diodor. Sicul. l. 1. p. 31.) (f) Descriptio Africae, l. 9. p. 762. A se vedea Sandy’s Travels, ut supra, (l. 2.) p. 79.

Canst thou draw out {l} leviathan with an hook? or his tongue with a cord which thou lettest down?

(l) Adică balena.

(l) Adică balena.