Ce face inima?
Inima este o pompă, care bate de obicei de aproximativ 60 până la 100 de ori pe minut. Cu fiecare bătaie a inimii, inima trimite sânge în tot corpul nostru, transportând oxigen către fiecare celulă. După ce livrează oxigenul, sângele se întoarce la inimă. Inima trimite apoi sângele la plămâni pentru a prelua mai mult oxigen. Acest ciclu se repetă la nesfârșit.
Ce face sistemul circulator?
Sistemul circulator este alcătuit din vase de sânge care transportă sângele de la și spre inimă. Arterele transportă sângele departe de inimă, iar venele transportă sângele înapoi la inimă.
Sistemul circulator transportă oxigen, nutrienți și
către celule și elimină produsele reziduale, cum ar fi dioxidul de carbon. Aceste căi de circulație se deplasează într-o singură direcție, pentru ca lucrurile să meargă acolo unde trebuie.
Ce sunt părțile inimii?
Inima are patru camere – două în partea de sus și două în partea de jos:
- Cele două camere de jos sunt ventriculul drept și ventriculul stâng. Acestea pompează sângele afară din inimă. Între cei doi ventriculi se află un perete numit sept interventricular.
- Cele două camere superioare sunt atriul drept și atriul stâng. Acestea primesc sângele care intră în inimă. Un perete numit septul interatrial se află între atrii.
Atriile sunt separate de ventricule prin valvele atrioventriculare:
- Valva tricuspidă separă atriul drept de ventriculul drept.
- Valva mitrală separă atriul stâng de ventriculul stâng.
Două valve separă, de asemenea, ventriculii de vasele mari de sânge care transportă sângele care părăsește inima:
- Valva pulmonară se află între ventriculul drept și artera pulmonară, care transportă sângele către plămâni.
- Valva aortică se află între ventriculul stâng și aorta, care transportă sângele către corp.
Care sunt părțile sistemului circulator?
Două căi vin de la inimă:
- Circulația pulmonară este o buclă scurtă de la inimă la plămâni și înapoi.
- Circulația sistemică transportă sângele de la inimă la toate celelalte părți ale corpului și înapoi.
În circulația pulmonară:
- Artera pulmonară este o arteră mare care vine de la inimă. Ea se împarte în două ramuri principale și aduce sângele de la inimă la plămâni. La plămâni, sângele preia oxigen și elimină dioxidul de carbon. Sângele se întoarce apoi la inimă prin venele pulmonare.
În circulația sistemică:
- În continuare, sângele care se întoarce la inimă a preluat mult oxigen de la plămâni. Așa că acum poate pleca spre organism. Aorta este o arteră mare care iese din inimă și care transportă acest sânge oxigenat. Ramurile din aortă trimit sânge către mușchii inimii însăși, precum și către toate celelalte părți ale corpului. La fel ca un copac, ramurile devin din ce în ce mai mici pe măsură ce se îndepărtează de aortă.
În fiecare parte a corpului, o rețea de vase de sânge mici, numite capilare, conectează ramurile foarte mici ale arterelor cu venele foarte mici. Capilarele au pereți foarte subțiri, iar prin intermediul lor, substanțele nutritive și oxigenul sunt livrate celulelor. Produsele reziduale sunt aduse în capilare.
Capilarele duc apoi în venele mici. Venele mici duc la vene din ce în ce mai mari, pe măsură ce sângele se apropie de inimă. Supapele din vene mențin sângele să circule în direcția corectă. Două vene mari care duc în inimă sunt vena cavă superioară și vena cavă inferioară. (Termenii superior și inferior nu înseamnă că o venă este mai bună decât cealaltă, ci că sunt situate deasupra și dedesubtul inimii.)
După ce sângele se întoarce în inimă, trebuie să reintre în circulația pulmonară și să se întoarcă la plămâni pentru a renunța la dioxidul de carbon și a prelua mai mult oxigen.
Cum bate inima?
Inima primește mesaje de la organism care îi spun când să pompeze mai mult sau mai puțin sânge în funcție de nevoile unei persoane. De exemplu, atunci când dormim, ea pompează doar atât cât trebuie pentru a asigura cantitățile mai mici de oxigen de care are nevoie corpul nostru în repaus. Dar când facem exerciții fizice, inima pompează mai repede pentru ca mușchii noștri să primească mai mult oxigen și să poată lucra mai intens.
Cum bate inima este controlat de un sistem de semnale electrice din inimă. Nodul sinusal (sau sinoatrial) este o mică zonă de țesut în peretele atriului drept. Acesta trimite un semnal electric pentru a începe contracția (pomparea) mușchiului cardiac. Acest nod este numit stimulatorul cardiac al inimii deoarece stabilește ritmul bătăilor inimii și determină restul inimii să se contracte în ritmul său.
Aceste impulsuri electrice fac ca atriile să se contracte primele. Apoi, impulsurile coboară până la nodul atrioventricular (sau nodul AV), care acționează ca un fel de stație de releu. De aici, semnalul electric călătorește prin ventriculii drept și stâng, făcându-i să se contracte.
O bătaie completă a inimii este alcătuită din două faze:
- Prima fază se numește sistole (SISS-tuh-lee). Acesta este momentul în care ventriculii se contractă și pompează sângele în aortă și în artera pulmonară. În timpul sistolei, supapele atrioventriculare se închid, creând primul sunet (lub) al unei bătăi de inimă. Când valvele atrioventriculare se închid, împiedică sângele să urce înapoi în atrii. În acest timp, valvele aortică și pulmonară sunt deschise pentru a permite sângelui să intre în aortă și în artera pulmonară. Când ventriculii termină contracția, valvele aortică și pulmonară se închid pentru a împiedica sângele să se întoarcă în ventricule. Aceste valve care se închid este ceea ce creează al doilea sunet (dub) al bătăilor inimii.
- A doua fază se numește diastole (die-AS-tuh-lee). Acesta este momentul în care supapele atrioventriculare se deschid și ventriculele se relaxează. Acest lucru permite ventriculilor să se umple cu sânge din atrii și să se pregătească pentru următoarea bătaie a inimii.
Cum pot ajuta la menținerea sănătății inimii copilului meu?
Pentru a ajuta la menținerea sănătății inimii copilului dumneavoastră:
- Încurajați multe exerciții fizice.
- Oferiți o dietă nutritivă.
- Ajutați-vă copilul să atingă și să mențină o greutate sănătoasă.
- Să mergeți la controale medicale regulate.
- Spuneți medicului despre orice antecedente familiale de probleme cardiace.
Anunțați-l pe medic dacă copilul dumneavoastră are dureri în piept, probleme de respirație, amețeli sau leșinuri; sau dacă copilul dumneavoastră simte că inima merge uneori foarte repede sau sare o bătaie.
.
Lasă un răspuns