• Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2011 Jun;156(2):131-6.
  • Dtsch Arztebl Int. 2010 May;107(21):361-7.

Infecția tractului urinar (ITU) se referă la o infecție bacteriană simptomatică în cadrul tractului urinar. Aceasta include o infecție a tractului urinar inferior – cistita (infecție simptomatică a vezicii urinare), sau o infecție a tractului urinar superior – pielonefrita acută (infecție simptomatică a rinichiului). Aceste definiții se bazează pe o grupare a simptomelor. Cu toate acestea, infecția bacteriană se poate extinde dincolo de zona anatomică sugerată de terminologie.

Bacteriuria asimptomatică este prezentă dacă un pacient are două culturi de urină consecutive care arată >100 000 ufc/mL urină, dar nu prezintă niciun simptom de infecție urinară. Aceasta este tratată doar în anumite cazuri, cum ar fi înainte de o operație urologică, la femeile însărcinate sau la pacienții imunocompromiși.

UTI poate fi considerată complicată dacă apar simptome de pielonefrită sau dacă se constată o ITU la anumite populații de pacienți, inclusiv la cei imunodeprimați, bărbați, femei însărcinate, diabetici, cei cu antecedente de pielonefrită sau cei cu anomalii structurale ale tractului urinar.

Defensele gazdei tractului urinar

  • Infect Dis Clin North Am. 1987 Dec;1(4):751-72.

Cu excepția uretrei distale, tractul urinar este în mod normal steril datorită apărării gazdei împotriva colonizării bacteriene.

Mecanisme de apărare a gazdei tractului urinar

Etiologie și factori de risc

N Engl J Med. 2012 Mar 15;366(11):1028-37.

Lancet Infect Dis. 2004 Oct;4(10):631-5.

Etiologie

  • Cel mai frecvent datorată unei infecții cu specii de Escherichia coli (80-90% din cazuri). Alte cauze includ Klebsiella, Enterococcus, Proteus mirabilis și Staphylococcus saprophyticus.
  • Colonizarea periuretrală de către agentul patogen invadator pare a fi etapa de inițiere într-o cascadă de evenimente care duce la o ITU.
  • Majoritatea organismelor cauzatoare sunt prezente în mod natural în tractul GI, care acționează ca un rezervor natural pentru potențiale ITU.

Factori de risc pentru ITU

Patogeneză

  • N Engl J Med. 2012 Mar 15;366(11):1028-37.
  • Lancet Infect Dis. 2004 Oct;4(10):631-5.
  • Radiographics. 2008 Jan-Feb;28(1):255-77; quiz 327-8.

Pathogenesis of urinary tract infection

Clinical presentation

  • Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2011 Jun;156(2):131-6.
  • Smith’s General Urology 17e, Chapter 3
  • În timp ce ITU pot fi clasificate în literatura de specialitate în funcție de localizare și simptome, este foarte dificil din punct de vedere clinic să se determine gradul de infecție pe baza simptomelor.
  • Femeile în vârstă se pot prezenta doar cu incontinență urinară și fără alte simptome.
  • Testul dipstick urinar care arată nitriți sau esterază leucocitară pozitivă este sugestiv pentru ITU, crescând probabilitatea pretest cu 25%.
    • Nitriți: pozitiv datorită reducerii bacteriene a nitraților endogeni la nitriți; pozitiv în mod clasic în familia Gram-negativă Enterobacteriaceae a uropatogenilor enterici. Cu toate acestea, tija de nitriți poate fi, de asemenea, utilă din punct de vedere clinic în detectarea bacteriilor Enterococcus și Staphylococcus.
    • Esterază leucocitară: pozitivă deoarece granulele neutrofile conțin enzime cu activitate esterazică; prezența neutrofilelor în urină se datorează inflamației și migrării leucocitelor în tractul urinar.
  • Doar o cultură de urină pozitivă este considerată cu adevărat diagnostică pentru o ITU; cu toate acestea, urina ar trebui să fie cultivată numai în contextul unei infecții clinice sau al unor simptome infecțioase; după cum s-a menționat anterior, bacteriuria asimptomatică este frecventă și nu necesită tratament.

Simptom

Semne corespunzătoare

Mecanism

Disurie

Datorită unei inflamații acute a vezicii urinare, rezultând un disconfort la contracția în timpul evacuării.

Frecvență și urgență

Capacitate vezicală redusă datorită edemului inflamator care determină scăderea complianței și durere datorată distensiei vezicale.

Hematurie

Sângerare iritantă, edematoasă a tractului urinar cu golire.

Sensibilitate suprapubiană

Datorită palpării și comprimării unei vezici urinare inflamate, edematoase.

Frisoane și transpirații

Febră

Cascadă inflamatorie care duce la un răspuns febril.

Durere la nivelul flancului (poate iradia în zona inghinală, adesea surdă și constantă)

Sensibilitate în unghiul costovertebral (CVA)

Edem renal brusc, ducând la creșterea presiunii și distensie capsulară.

Tratament

  • N Engl J Med. 2012 Mar 15;366(11):1028-37.
  • Goodman and Gilman’s The Pharmacological basis of therapeutics 12e, Chapter 52

Tratamentul cu antimicrobiene are ca scop eradicarea bacteriei care provoacă infecția. Antimicrobienele alese depind de amploarea infecției (necomplicată sau complicată), de agenții patogeni locali comuni și de modelele de rezistență. Exemple de antibiotice pentru infecția urinară necomplicată includ:

  • Trimetoprim-sulfametoxazol
    • Inhibarea sintezei ADN-ului microbian prin inhibarea sintezei acidului folic și, în consecință, a purinelor necesare pentru ADN
  • Fluorochinolone
    • Inhibarea sintezei ADN-ului microbian prin blocarea ADN-girasei și topoizomerazei IV necesare pentru replicarea și transcrierea cu succes a ADN-ului.
  • Nitrofurantoină
    • Mecanismul nu este pe deplin înțeles, dar provoacă în mod direct leziuni selective ale ADN-ului microbian, care metabolizează intermediarii toxici ai nitrofurantoinei mai rapid decât celulele umane.