Multe laboratoare de toxicologie clinică și medico-legală stabilesc criterii pentru a identifica o probă de urină aleatorie trimisă pentru depistarea drogurilor ca fiind „normal concentrată” sau „diluată” prin încorporarea analizei creatininei și/sau a măsurării gravității specifice în protocoalele lor de testare. Obiectivul acestui studiu este de a descrie importanța analizei creatininei din urină și a măsurării gravității specifice în cadrul programului de testare antidrog al Serviciului Corecțional al Canadei (CSC). Programul CSC utilizează valoarea limită a creatininei (20 mg/dL) impusă de Substance Abuse and Mental Health Services Administration (SAMHSA) pentru testarea antidrog la locul de muncă în Statele Unite. În cadrul programului CSC, probele de urină trebuie să aibă o concentrație de creatinină <20 mg/dL și o valoare a gravității specifice </=1,003 pentru a fi considerate diluate. Programul CSC încorporează, de asemenea, valori-limită mai mici de depistare și confirmare a drogurilor/metaboliților de droguri (protocol de diluție) pentru probele care sunt definite din punct de vedere administrativ ca fiind diluate. Șaptezeci și nouă sute doisprezece probe de urină din perioada 2000-2002 (6,8% din volumul total de muncă) au fost definite ca fiind diluate. Douăzeci și șase la sută din toate eșantioanele diluate (n = 2054) au fost depistate pozitiv pentru una sau mai multe droguri folosind valorile limită SAMHSA. Specimenele diluate negative la depistare au fost trecute prin schema protocolului de diluție cu valori limită de depistare mai mici și concentrații limită de confirmare la limitele inferioare de cuantificare (LLOQ) pentru fiecare metodă. Peste 1100 din cele 5858 de probe diluate de urină (18,8%) au fost confirmate pozitive pentru una sau mai multe droguri în perioada 2000-2002, atunci când au fost prelevate prin metoda protocolului de diluție. Volumul de muncă al CSC este separat în funcție de faptul că eșantioanele sunt trimise de la instituții sau din mediul comunitar (cum ar fi programele de eliberare condiționată). Rata de pozitivitate a specimenelor diluate a fost în medie de 18,2% în cazul specimenelor provenite din instituțiile CSC și de 22,3% în cazul specimenelor prelevate de la persoane aflate în libertate condiționată în perioada 2000-2002. Drogurile cel mai des confirmate în specimenele diluate din instituții au fost canabinoidele (rata anuală pozitivă a variat între 13,7 și 18%) și codeina și/sau morfina (a variat între 0,2 și 2,8%). Drogurile cel mai des confirmate în probele diluate de urină din mediul comunitar în perioada 2000-2002 au fost canabinoidele (rata anuală pozitivă a variat între 10,3 și 12,5%) și metabolitul cocainei (între 6,6 și 10,3%). În concluzie, se poate reduce rata fals-negativă pentru drogurile de abuz în cadrul programelor de testare a drogurilor în urină prin încorporarea unor concentrații limită de screening și de confirmare mai mici (de exemplu, LLOQ) pentru probele diluate care dau rezultate negative pentru drogurile de abuz atunci când se utilizează concentrațiile limită de screening și de confirmare impuse de SAMHSA.