ILO

GENEVA (Știri OIM) – Numărul șomerilor din întreaga lume a ajuns la aproape 212 milioane în 2009, în urma unei creșteri fără precedent de 34 de milioane față de 2007, în ajunul crizei mondiale, a declarat Biroul Internațional al Muncii (OIM) în raportul său anual Tendințe globale privind ocuparea forței de muncă.

Pe baza previziunilor economice ale FMI, OIM estimează că șomajul la nivel mondial va rămâne probabil la un nivel ridicat până în 2010. În economiile dezvoltate și în Uniunea Europeană, se estimează că șomajul va crește cu încă 3 milioane de persoane în 2010, în timp ce în alte regiuni se va stabiliza la nivelurile actuale sau va scădea doar ușor.

OIM a mai spus că numărul tinerilor șomeri din întreaga lume a crescut cu 10,2 milioane în 2009 față de 2007, cea mai mare creștere din 1991 încoace.

În același timp, raportul OIM arată variații mari în ceea ce privește impactul crizei asupra ocupării forței de muncă între regiuni și țări, precum și în ceea ce privește perspectivele de redresare a pieței muncii.

Raportul afirmă că măsurile coordonate de stimulare au evitat o catastrofă socială și economică mult mai mare; cu toate acestea, milioane de femei și bărbați din întreaga lume sunt încă fără un loc de muncă, fără indemnizații de șomaj sau fără nicio formă viabilă de protecție socială.

„În timp ce Forumul Economic Mondial se reunește la Davos, este clar că evitarea unei redresări fără locuri de muncă este prioritatea politică de astăzi”, a declarat directorul general al OIM, Juan Somavia. „Avem nevoie de aceeași hotărâre politică care a salvat băncile, aplicată acum pentru a salva și a crea locuri de muncă și mijloacele de trai ale oamenilor. Acest lucru se poate realiza printr-o convergență puternică a politicilor publice și a investițiilor private”.

Domnul Somavia a adăugat: „În fiecare an, piața globală a forței de muncă s-a extins cu 45 de milioane de persoane, prin urmare, măsurile de redresare trebuie să vizeze crearea de locuri de muncă pentru tinerii bărbați și femei care intră pentru prima dată pe piața muncii.”

Potrivit OIM, se estimează că ponderea lucrătorilor cu locuri de muncă vulnerabile (Nota 1) la nivel mondial a ajuns la peste 1,5 miliarde, echivalentul a peste jumătate (50,6%) din forța de muncă mondială. Se estimează că numărul femeilor și bărbaților cu locuri de muncă vulnerabile a crescut în 2009, cu până la 110 milioane față de 2008.

Raportul mai spune că 633 de milioane de lucrători și familiile lor trăiau cu mai puțin de 1,25 USD pe zi în 2008, cu încă 215 milioane de lucrători care trăiau la limită și riscau să cadă în sărăcie în 2009.

Raportul OIM spune că este urgentă stabilirea unei acoperiri largi a schemelor de protecție socială de bază pentru a proteja populația săracă împotriva efectelor devastatoare ale fluctuațiilor bruște ale activității economice.

Alte constatări cheie:

• Rata globală a șomajului a crescut la 6,6% în 2009, o creștere de 0,9 puncte procentuale față de 2007. Cu toate acestea, ea a variat foarte mult în funcție de regiune, variind de la 4,4 la sută în Asia de Est la peste 10 la sută în Europa Centrală și de Sud-Est (din afara UE) și în Comunitatea Statelor Independente (CSEE & CSI), precum și în Africa de Nord.
• Rata globală a șomajului în rândul tinerilor a crescut cu 1,6 puncte procentuale, ajungând la 13,4 la sută în 2009 față de 2007. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere cel puțin din 1991, primul an pentru care sunt disponibile estimări la nivel mondial.
• Efectul global al crizei economice asupra femeilor și bărbaților este mult mai important decât diferențele de impact dintre aceste grupuri.
• Stimările preliminare ale creșterii productivității muncii, măsurată ca producție pe lucrător, indică faptul că nivelurile de productivitate au scăzut în toate regiunile, cu excepția Asiei de Est, Asiei de Sud și Africii de Nord. Cea mai mare scădere a producției pe lucrător a avut loc în Europa Centrală și de Sud-Est (non-UE) & CSI, – 4,7 %, inversând astfel o parte din câștigurile realizate în prima jumătate a deceniului.
• Ca urmare a scăderii producției pe lucrător, condițiile de muncă se deteriorează în special în regiunile în care productivitatea muncii era deja scăzută înainte de criza economică, cum ar fi în Africa Subsahariană.

Pentru a aborda aceste probleme, mandanții OIM care reprezintă „economia reală” au convenit asupra unui Pact global pentru ocuparea forței de muncă, care conține un set echilibrat de măsuri verificate și testate pentru a promova un răspuns solid la provocările legate de ocuparea forței de muncă, concentrându-se pe accelerarea creării de locuri de muncă, pe sisteme de protecție socială durabile, pe respectarea standardelor de muncă și pe consolidarea dialogului social. Pactul a primit un sprijin puternic din partea șefilor de stat din G20 și din partea Adunării Generale a ONU. Regândirea politicilor este esențială, deoarece nu vom ieși din criză aplicând aceleași politici care au condus la criză în primul rând.

Perspective regionale

Rata șomajului în economiile dezvoltate și în Uniunea Europeană a sărit la 8,4 % în 2009, față de 6,0 % în 2008 și 5,7 % în 2007. Se estimează că numărul șomerilor din regiune a crescut cu peste 13,7 milioane între 2007 și 2009, cu o creștere de aproape 12 milioane de șomeri numai în 2009. Ocuparea forței de muncă în sectoarele industriale a avut mai mult de suferit decât ocuparea forței de muncă în agricultură sau servicii.

În general, deși reprezintă mai puțin de 16 la sută din forța de muncă la nivel mondial, regiunea Economii dezvoltate și Uniunea Europeană a fost responsabilă pentru mai mult de 40 la sută din creșterea șomajului la nivel mondial începând cu 2007. Se preconizează că rata șomajului în economiile dezvoltate și Uniunea Europeană va rămâne ridicată, cu o creștere preconizată a ratei șomajului regional la 8,9 la sută în 2010.

Între 2008 și 2009, cele mai mari creșteri ale ratelor șomajului pe regiuni au avut loc în economiile dezvoltate și Uniunea Europeană, care au înregistrat o creștere de 2,4 puncte procentuale, în Europa Centrală și de Sud-Est (non-UE) & CSI, 2,0 puncte procentuale, și în America Latină și Caraibe (1,2 puncte). În mod similar, aceste trei regiuni reprezintă mai mult de două treimi din creșterea numărului global de șomeri în 2009, deși reprezintă doar 30% din forța de muncă globală. Alte regiuni au înregistrat creșteri mai limitate ale ratelor șomajului (0,5 puncte sau mai puțin).

În Africa Subsahariană, se estimează că rata șomajului a crescut la 8,2 la sută în 2009 și este probabil să înregistreze foarte puține schimbări între 2009 și 2010. Creșterea limitată nu reflectă adevăratul impact al crizei în Africa Subsahariană și ar trebui privită în conjuncție cu indicatori precum ocuparea forței de muncă vulnerabile și sărăcia lucrătorilor (Nota 2).

În Africa de Nord, se estimează că rata globală a șomajului a ajuns la 10,5 la sută în 2009 și se preconizează că va rămâne ridicată în 2010, la 10,6 la sută. Aceasta ar reprezenta o creștere de 300.000 de șomeri în 2010 față de 2009. În general, condițiile slabe de pe piețele forței de muncă de dinaintea crizei vor face probabil ca impactul creșterii economice reduse să fie mai sever, iar regiunea ar putea avea nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a-și reveni.

Rata șomajului regional din Orientul Mijlociu nu a crescut în mod substanțial în perioada 2007-2009 și se preconizează că va rămâne relativ neschimbată în 2010, la aproximativ 9,3 la sută. Cu toate acestea, având în vedere că aproape 23 la sută dintre lucrătorii din regiune trăiesc împreună cu familiile lor cu mai puțin de 2 USD pe zi, impactul crizei ar trebui privit și în termeni de creștere a numărului de locuri de muncă vulnerabile: orice reducere a calității locurilor de muncă ar putea duce, de asemenea, la creșterea sărăciei.

În America Latină și în Caraibe, se estimează că rata șomajului a crescut de la 7 la sută în 2008 la 8,2 la sută în 2009 (nota 3), ceea ce înseamnă 4 milioane de șomeri suplimentari în 2009. Estimările actuale indică, de asemenea, că ponderea lucrătorilor aflați în sărăcie extremă a variat între 7,0 și 9,9 la sută în 2009, o creștere de până la 3,3 puncte procentuale față de 2008. În 2010, se preconizează că șomajul va scădea ușor până la aproximativ 8,0 la sută, reflectând perspectivele mai bune de la sfârșitul anului 2009.

În Asia de Est, se estimează că șomajul a crescut ușor până la 4,4 la sută în 2009, de la 4,3 la sută în 2008 și 3,8 la sută în 2007. O îmbunătățire rapidă pe piața internă chineză, precum și efectele pozitive de propagare în țările vecine, au dus la o îmbunătățire a cifrelor economice și ale pieței muncii din regiune. Se preconizează că rata șomajului din regiune va scădea ușor până la 4,3 la sută în 2010.

Regiunea Asia de Sud-Est și Pacific include o serie de economii care depind în mare măsură de comerțul exterior și de fluxurile de investiții. Se estimează că numărul de lucrători cu locuri de muncă vulnerabile din regiune a crescut cu până la 5 milioane din 2008. Se estimează că rata regională a șomajului a crescut la 5,6 % în 2009, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât în 2007 și se preconizează că va rămâne stabilă în 2010.

Europa Centrală și de Sud-Est (non-UE) și Comunitatea Statelor Independente (CSEE & CSI) a suferit cel mai sever șoc în ceea ce privește creșterea economică dintre toate regiunile în 2009, ceea ce a dus la o creștere cu 2,0 puncte procentuale a ratei șomajului, de la 8,3 % în 2007 la o rată estimată de 10,3 % în 2009. Perspectivele actuale prevăd o ușoară scădere a ratei șomajului până la 10,1 la sută.

Pentru mai multe informații despre raportul Global Employment Trends, vă rugăm să contactați Departamentul de Comunicare și Informare Publică al OIM la +4122/799-7912 sau [email protected]

Nota 1 – Ocuparea forței de muncă vulnerabile este definită ca fiind suma lucrătorilor pe cont propriu și a lucrătorilor familiali care contribuie.

Nota 2 – Muncitorii săraci sunt definiți ca fiind persoanele care muncesc, dar care se situează, de asemenea, sub un prag de sărăcie acceptat.

Nota 3 – Aceasta se compară cu rata regională a șomajului urban pentru America Latină și Caraibe, estimată la 8,5 % (medie ponderată) estimată de OIM pentru perioada ianuarie-septembrie 2009). Panorama Laboral 2009, ILO Lima.

.