GoodTherapy

• 13 martie 2017
• De Moshe Ratson, MBA, MS, LMFT, GoodTherapy.org Topic Expert

„Omul furios țintește spre ceea ce poate atinge, iar credința că îți vei atinge scopul este plăcută.” -Aristotel

Mânia are o reputație negativă în comparație cu emoțiile pozitive, cum ar fi fericirea, entuziasmul și speranța. Poate că lipsa de respect pentru furie își are rădăcinile în motive sociale, culturale și religioase, precum și în manifestarea evidentă a rezultatelor sale adesea distructive, cum ar fi agresivitatea și violența. De fapt, mulți cred că ne-ar fi mai bine fără furie ca emoție. Cu toate acestea, din ce în ce mai mulți psihologi sociali și evoluționiști, oameni de știință din domeniul creierului și profesioniști din domeniul sănătății mintale sugerează că furia are calități valoroase și poate fi benefică pentru condiția umană.

Dintr-o perspectivă evoluționistă, toate emoțiile sunt adecvate în anumite circumstanțe, atunci când sunt experimentate la un grad optim, oferind resursele necesare pentru a acționa eficient în vederea atingerii unui scop dorit. De exemplu, anumite niveluri de stres și anxietate ne împing să performăm la un nivel înalt. Tristețea poate fi cathartică, umplându-ne de apreciere pentru ceea ce am pierdut, semnalând în același timp celorlalți că avem nevoie de sprijin pentru a ne recupera și a ne vindeca. În mod similar, furia ușoară până la moderată ne poate ajuta să mergem pozitiv înainte – totuși, desigur, furia extremă sau cronică poate fi dăunătoare pentru bunăstarea noastră.

Furia nu este doar o reacție agresivă. Ea ne oferă adesea informații care ne permit să ne implicăm mai bine în lumea din jurul nostru (precum și în noi înșine). Dacă vedem furia ca pe ceva care ne face să fim mai informați, ne putem adapta răspunsul în consecință pentru a ne îmbunătăți poziția. În acest scop, următoarea este o listă de beneficii pe care furia le poate oferi atunci când este atins nivelul adecvat al emoției.

Furia este concepută pentru a promova supraviețuirea

Emoțiile au evoluat pentru a ne menține în siguranță. Răspunsul nostru de luptă, care a evoluat astfel încât să ne putem apăra de un inamic sau de un pericol, provine din furie. Mânia este încorporată în nevoia noastră primitivă de a trăi și de a ne proteja împotriva agresiunii. Mânia îi determină pe oameni să fie extrem de vigilenți în fața amenințărilor și ne ascute concentrarea. Când suntem amenințați sau atacați de un prădător, furia se activează automat și ne împinge să ripostăm și să acționăm rapid și în forță pentru a ne proteja.

Descărcarea furiei este calmantă

Când ești furios, experimentezi durere fizică și emoțională. Atunci când experimentați suferință fizică și emoțională, furia vă motivează puternic să faceți ceva în acest sens. Ca atare, furia vă ajută să faceți față stresului prin faptul că mai întâi vă descarcă tensiunea din corp și, prin aceasta, vă calmează „nervii”. Acesta este motivul pentru care puteți avea o reacție de furie și apoi să vă simțiți calm după aceea.

Furia oferă un sentiment de control

Furia este legată de o nevoie profundă de control. Furia protejează ceea ce este al nostru, ajutându-ne să ne simțim mai degrabă la conducere decât neajutorați. Funcția furiei este de a impune costuri sau de a reține beneficii de la alții pentru a ne spori bunăstarea. Indivizii care își experimentează și își manifestă furia în mod corespunzător sunt într-o poziție mai bună pentru a-și satisface nevoile și a-și controla destinul decât cei care își reprimă furia. Acestea fiind spuse, este important să ne ferim de a deveni obsedați de sentimentul de putere pe care îl poate provoca furia.

Furia ne energizează

Din perspectiva supraviețuirii, ne apărăm atunci când ne răzbunăm și îi facem pe ceilalți să se teamă de noi. Mânia ne apără atunci când cineva vrea să ne facă rău. Ea ne dă puterea și agresivitatea care să ne ajute să învingem un inamic mai puternic. În situațiile de zi cu zi, furia servește ca o forță pozitivă care ne motivează să ne apărăm și să găsim soluții creative la provocările cu care ne confruntăm. După cum spune Richard Davidson, furia „mobilizează resursele, sporește vigilența și facilitează înlăturarea obstacolelor din calea urmăririi scopurilor noastre, în special dacă furia poate fi separată de propensiunea de a face rău sau de a distruge.”

Furia ne motivează să rezolvăm problemele

Când simțim că lucrurile nu sunt la locul lor, ne putem înfuria. Dacă lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie și trebuie să se schimbe, furia ne propulsează să facem ceva și ne motivează să găsim soluții la problemele noastre. Furia este declanșată atunci când ne confruntăm cu un obstacol sau cu un individ (sau cu altceva) care ne blochează nevoile. Ea ne pregătește să ne ocupăm de obstacolul sau problema din calea noastră, astfel încât să putem ajunge acolo unde ne dorim să fim.

Mânia ne face conștienți de nedreptate

Simțim adesea furie atunci când ni se refuză drepturi sau când ne confruntăm cu insulte, lipsă de respect, nedreptate sau exploatare. Mânia servește ca un sistem de orientare internă care indică faptul că ceva nu este chiar în regulă, că cineva ne-a tratat pe nedrept sau în mod incorect. Mânia ne ajută să comunicăm cu ceilalți: „Ar fi bine să mă tratezi corect; în caz contrar, vei plăti un cost ridicat”. La nivel global, faptul de a lua atitudine față de lipsa de corectitudine poate împiedica oamenii să profite de alții. Acest tip de furie poate aduce schimbări pozitive în societate și poate crește costul social al comportamentului necorespunzător.

Furia ne împinge spre obiectivele noastre

Furia ne împinge să ne urmărim obiectivele și recompensele dorite. Atunci când nu obținem ceea ce ne dorim, furia se declanșează și indică faptul că ne-am îndepărtat de obiectivele noastre dorite. Mânia încearcă să elimine tot ceea ce ne împiedică să ne realizăm dorințele. Ea ne energizează și ne împinge să acționăm în slujba atingerii obiectivelor noastre și să lucrăm în vederea atingerii idealurilor noastre.

Mânia injectează optimism

În mod surprinzător, furia poate declanșa optimismul. Ea ne poate încuraja să ne concentrăm asupra a ceea ce sperăm să realizăm, mai degrabă decât să ne concentrăm doar asupra durerii, insultei sau victimizării. Sistemul furiei este orientat spre ceea ce este realizabil, nu spre imposibil. Atunci când suntem furioși, ne simțim adesea pozitivi cu privire la capacitatea noastră de a schimba situația, ceea ce ne împuternicește să acționăm și să trecem de la o poziție nedorită la una dezirabilă.

Furia servește ca indicator și regulator al valorilor sociale și personale. Ea se activează atunci când valorile noastre nu sunt în armonie cu situația cu care ne confruntăm. În consecință, ne face conștienți de credințele noastre adânc înrădăcinate și de ceea ce susținem.

Furia ne protejează valorile și credințele

Furia servește ca indicator și regulator al valorilor sociale și personale. Ea se activează atunci când valorile noastre nu sunt în armonie cu situația cu care ne confruntăm. În consecință, ne face conștienți de convingerile noastre adânc înrădăcinate și de ceea ce susținem. De asemenea, ne motivează să rectificăm discrepanța și să acționăm pentru a schimba situația (sau credința noastră) pentru a alinia realitatea cu care ne confruntăm cu valorile noastre.

Mânia este un instrument de negociere

Mânia izbucnește în mod natural atunci când cineva acordă o valoare mai mică, sau o pondere mai mică, bunăstării dumneavoastră în raport cu a sa. Mânia este menită să recalibreze situația și astfel să ne crească valoarea. De asemenea, furia ne afirmă cu tărie poziția noastră și poate duce la conformare din partea celorlalți. Mânia ne determină să răspundem la conflict într-un mod care ne ajută să negociem în avantajul nostru. Ea îi determină pe ceilalți să își regândească pozițiile față de poziția noastră. Ea semnalează celeilalte părți: „Ceea ce propui tu este prea costisitor pentru mine. Ție ți-ar fi mai bine dacă ai schimba valoarea pe care mi-o atribui (scade costul meu sau crește valoarea ta).”

Mânia crește cooperarea

Dacă mânia este justificată și răspunsul este adecvat, de obicei neînțelegerea este corectată, ceea ce duce la creșterea cooperării. Mânia le spune celorlalți că este important să ne asculte – că ne simțim supărați și că este înțelept să fie atenți la cuvintele noastre. Mânia comunică: „Nu-mi place situația și trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi o soluție mai bună”. Furia vă face să vă apărați și să provocați constructiv cealaltă parte. Ca atare, mânia încurajează cooperarea.

Mânia îmbunătățește pozițiile de negociere

Mânia poate duce la rezultate mai bune în negocierile de afaceri. În timp ce două părți negociază, negociatorul care pare mai furios poate fi într-o poziție mai bună pentru a înclina acordul în favoarea sa. În mod similar, atunci când una dintre părți crede că cealaltă parte care negociază este furioasă, aceasta poate fi mai dispusă să facă un compromis. În acest sens, furia servește ca un instrument de negociere folosit pentru a convinge, a ajunge la o înțelegere sau a îmbunătăți poziția negociată.

Furia acoperă sentimentele dureroase

Similară mecanismelor de apărare ale lui Sigmund Freud care există pentru a proteja personalitatea de o anxietate insuportabilă atunci când ego-ul este atacat, furia servește acestei funcții psihologice critice. Mânia este o emoție brută, „superficială”, care vă împiedică (vă apără/blochează) să simțiți emoții și mai dureroase. De exemplu, o persoană care a fost trădată de partenerul său poate folosi furia pentru a-și controla partenerul mai degrabă decât să-și împărtășească propria durere, care este greu de suportat.

Furia ne împinge să ajungem la un sine mai profund

Furia este, în general, o emoție foarte aparentă și, uneori, poate fi vulcanică. Cu toate acestea – la fel ca un vulcan care se formează atunci când magma se împinge de jos în sus prin scoarța terestră, depunând lavă la suprafață – există multe forțe care împing furia la suprafață, cum ar fi frica și defensiva. Poate fi vorba de teama de a pierde controlul sau de teama de a fi singur, respins, abandonat, neiubit etc. Mânia ne oferă o perspectivă asupra noastră înșine, deoarece este stratul de probleme mai profunde care sunt cel mai mult ascunse. Acesta este motivul pentru care este important să urmărim urma furiei și să săpăm în jos pentru a găsi și aborda sursa acesteia. Numai după ce abordăm blocajul care duce la furie ne putem elibera de mizeria pe care aceasta o induce uneori.

Furia poate duce la autoperfecționare

Furia vă poate face o persoană mai bună și poate fi o forță de schimbare pozitivă. Ea oferă o perspectivă asupra defectelor și neajunsurilor noastre. Dacă este privită în mod constructiv, aceasta poate duce la rezultate pozitive. La fel ca și motivația, ea poate duce la schimbarea de sine. De exemplu, dacă cineva știe că anumite lucruri îl enervează, poate lucra asupra acestor factori declanșatori pentru a-și îmbunătăți răspunsul la aceștia și, prin aceasta, își poate îmbunătăți calitatea vieții și a relațiilor.

Simțirea mâniei sporește inteligența emoțională

Individuții dispuși să îmbrățișeze emoțiile inconfortabile, cum ar fi furia, în loc să le evite sau să le reprime, au o inteligență emoțională mai mare. Indivizii inteligenți din punct de vedere emoțional nu se opun furiei, utilizând în schimb „înțelepciunea” acesteia pentru a obține aspectele sale pozitive. Ca urmare, ei au sisteme de răspuns emoțional foarte flexibile și sunt mai adaptabili și mai rezilienți.

Concluzie

În ciuda unei reputații nefavorabile, conceptul de furie constructivă câștigă tot mai mult sprijin empiric din partea cercetătorilor și poate avea un rol benefic în viața noastră. Furia este o parte integrantă a mecanismului nostru de luptă sau de fugă. Ea a avut o necesitate de supraviețuire în trecut și are o anumită valoare pozitivă și în prezent. Motivația și acțiunea care sunt alimentate de furie ne pot mișca spre atingerea obiectivelor noastre. Ne împinge să reparăm nedreptățile pe care le vedem în lume și să le îndreptăm.

Mânia extremă este eficientă în situații grave de viață sau de moarte. Cu toate acestea, această modalitate este rareori utilă în viața de zi cu zi. Cheia eficacității sale este ca furia să fie exprimată cu intensitatea adecvată situației, în timp ce o simțim (mai degrabă decât să o reprimăm) și o folosim într-un mod înțelept. Așa cum spunea Aristotel, trebuie să fim furioși „cu persoana potrivită, în gradul potrivit, la momentul potrivit, în scopul potrivit și în modul potrivit”. El a adăugat că acest lucru nu este ușor.

Aș dori să închei prin a folosi o metaforă: Furia, ca un foc, este o forță primară. Atunci când este lăsată necontrolată, poate fi distructivă, însă atunci când este gestionată și folosită cu înțelepciune, poate fi un instrument benefic și puternic care duce la iluminare.

1. Davidson, R. (2012). The Emotional Life of Your Brain: How Its Unique Patterns Affect the Way You Think, Feel and Live-and How You Can Change Them. London, UK: Penguin Books.
2. Fischhoff, B., Gonzalez, R. M., Lerner, J. S., & Small, D. A. (2005). Evoluția judecăților privind riscurile de terorism: Foresight, Hindsight, and Emotion. Jurnalul de psihologie experimentală: Applied, 11(2), 124-139
3. Ford, B. Q., & Tamir, M. (2014). Preferința emoțiilor familiare: Așa cum vrei (și cum îți place)? Cognition and Emotion, 28, 311-324.
4. Henk, A. et al. (2010). The Art of Anger: Contextul de recompensă transformă răspunsurile de evitare a obiectelor legate de furie în abordare. Psychological Science 21, 1406-10.
5. Lerner J.S., & Keltner D. (2001). Frica, furia și riscul. Journal of Personality and Social Psychology, 81, 146-159.
6. Lickerman, A. (2012). The Undefeated Mind (Mintea neînvinsă): On the Science of Constructing an Indestructible Self (Despre știința construirii unui sine indestructibil). Deerfield Beach, FL: Health Communications, Inc.
7. Sell, A. et al. (2005). Reglementarea ratelor de compromis de bunăstare: Three Tests of an Evolutionary-Computational Model of Human Anger (Trei teste ale unui model evolutiv-computațional al furiei umane). Diss Abstr Int B Sci Eng. 2006;66(8-B):4516.
8. Van Kleef, G. A. (2010). The Emerging View of Emotion as Social Information (Perspectiva emergentă a emoției ca informație socială). Social and Personality Psychology Compass, 4/5, 331-343.

.