ARTICOLULORIGINAL

Efectul esențelor florale la indivizii anxioși*

Efecto de las esencias florales en individuos ansiosos

Léia Fortes SallesI; Maria Júlia Paes da SilvaII

IRN. Doctorandă, Programul de sănătate a adulților (PROESA), Școala de Nursing a Universității din São Paulo
IIRN. Profesor titular, Departamentul medico-chirurgical, Școala de Nursing a Universității din São Paulo. Director al Serviciului de Nursing, Spitalul Universitar, Universitatea din São Paulo

Autor corespondent

ABSTRACT

OBIECTIV: Investigarea efectelor esențelor florale de impatiens, prun de cireș, castan alb și fag la persoanele anxioase.
METODE: Studiu cantitativ, randomizat, dublu-orbit. Datele au fost colectate în perioada mai-august 2010, cu 34 de angajați ai Centrului de Perfecționare a Științelor Sănătății al Fundației Zerbini. Anxietatea a fost evaluată cu ajutorul Diagnostic Inventory of State – Trait Anxiety în două momente diferite, la începutul și la sfârșitul intervenției.
REZULTATE: Ca rezultat s-a observat că grupul care a folosit esențele florale a avut o reducere mai mare și semnificativă statistic a nivelului de anxietate în comparație cu grupul placebo.
CONCLUZIE: Concluzionăm că esențele florale au un efect pozitiv asupra reducerii anxietății.

Cuvintele cheie: „Anxietate”: Anxietate; Prevenirea bolilor; Medicină integrativă

RESUMEN

OBIECTIV: Investigar los efectos de los florales Impatiens, Cherry Plum, White Chestnut y Beech en personas anxiosas.
MÉTODOS: Estudio de naturaleza cuantitativa, ensayo clínico randomizado, doble ciego. Los datos fueron recolectados entre mayo y agosto del 2010 con 34 trabajadores del Centro de Perfeccionamiento en Ciencias de la Salud de la Fundación Zerbini. Anxietatea a fost evaluată prin intermediul Inventarului de diagnosticare a anxietății Traço-State în două momente diferite, la începutul și la sfârșitul intervenției.
REZULTATE: Ca urmare, s-a observat că grupul care a folosit esențe florale a avut o scădere mai mare și semnificativă statistic a nivelului de anxietate în comparație cu grupul placebo.
CONCLUZIE: S-a concluzionat că esențele florale au avut un efect pozitiv în reducerea anxietății.

Descriitori:

: Anxietate; Prevenirea bolilor; Medicină integrativă

INTRODUCERE

Anxietatea este unul dintre comportamentele care este cel mai mult legat de bolile psihosomatice. Metodele de minimizare a acestui tip de comportament vor ajuta cu siguranță la prevenirea a nenumărate boli care își au originea în factori emoționali.

În bazele de date, au fost găsite puține studii controlate privind terapia florală în anxietate. Astfel, acest studiu își propune să observe efectele esențelor florale asupra acestui comportament.

Obiectivul acestei cercetări este de a consolida terapia florală ca practică medicală complementară și de a aduce beneficii pacienților cu comportament anxios, astfel încât efectele nocive ale acesteia asupra sănătății să poată fi minimizate.

Evaluarea subiectivă a unei situații și caracteristicile de personalitate ale fiecărei persoane modulează comportamentul reacțiilor persoanei respective la un eveniment. Procesele de evaluare cognitivă direcționează reacțiile la factorii externi, în funcție de valori, percepții și credințe, angajamente, gânduri și mediul înconjurător(1,2).

Care eveniment declanșează un proces psihobiologic care include o evaluare cognitivă și dezvoltarea unei strategii care face ca persoana să fie capabilă să diminueze sau să pună capăt sentimentului de amenințare și provocare pe care prima evaluare l-a provocat, dar și să recunoască incapacitatea sa de a-l controla(3). Prin urmare, un stimul intern sau extern subiectului, interpretat ca fiind periculos sau amenințător, va declanșa o reacție emoțională, caracterizată ca o stare de anxietate(4).

Există concepte diferite despre anxietate: unii autori o înțeleg ca pe o stare tranzitorie, caracterizată prin sentimente neplăcute de tensiune și aprehensiune. Aceștia consideră că diferențele individuale în reacțiile la situații percepute ca amenințătoare reprezintă o trăsătură a anxietății, cu niveluri de intensitate crescătoare(4).

Anxietatea se manifestă prin alterări fiziologice și psihologice. Reacțiile organice pot include tremurături, palpitații, vertij, hiperventilație, greață, diaree, gură uscată, insomnie, slăbiciune și lipsa poftei de mâncare. Modificările comportamentale includ preocuparea, îngrijorarea, nervozitatea, tensiunea și aprehensiunea și pot apărea chiar dacă nu este identificată nicio amenințare reală. Astfel, alte persoane o pot considera disproporționată față de intensitatea emoției(4,5).

Din acest motiv, anxietatea inconștientă tinde să fie cauza diferitelor boli și, atunci când este abordată la nivel de conștientizare, aceste afecțiuni pot fi evitate.

Anumite studii arată relația dintre tulburările emoționale, precum depresia și anxietatea, și dezvoltarea și menținerea durerii și a altor simptome(6,7). Altele discută despre povara economică și socială care rezultă din combinația dintre anxietate și depresie și simptomele durerii fizice(8,9).

Terapia florală face parte dintr-un domeniu emergent al terapiilor vibraționale, non-invazive. Esențele florale, realizate din plante sălbatice, flori și arbori de câmp, tratează tulburările de personalitate, în locul tulburărilor de natură fizică(10,11). Ele își propun să armonizeze corpul eteric, emoțional și mental(12).

Potrivit Asociației braziliene a farmaciștilor homeopați, esența florală este un supliment integrativ pentru sănătate, elaborat pe bază de flori și alte părți de vegetale, minerale și radiații ambientale, obținute prin metoda de extracție solară, ambientală sau prin decocție, urmată de diluție(13).

Potențialul energetic al florilor susține această terapie. Când sunt puse în apă, florile imprimă modele care corespund nivelurilor de conștientizare(10,11).

Medicul britanic Edward Bach a dezvoltat remediile florale Bach în anii 1930. El s-a născut în Moseley, Anglia, în 1886(10-12). În întreaga sa operă, doctorul Bach a încercat să demonstreze cum sănătatea și boala sunt strâns legate de modul în care trăiește o persoană și de necesitatea schimbării stilului de viață(14).

Pentru a interveni în comportamentul anxios, am ales să lucrăm cu remediile florale Bach, mai exact cu esențele florale Impatiens, White Chestnut, Cherry Plum și Beech. Esența florală Impatiens ajută la calmarea sufletului și la dezvoltarea empatiei, a sentimentelor delicate și a răbdării angelice. Aceasta duce la acceptarea ritmului celorlalți și la dezvoltarea evenimentelor. Esența White Chestnut îi ajută pe indivizi să recupereze odihna mentală, pacea interioară și, în consecință, ideile clare și conștientizarea propriilor sentimente. Cherry Plum îi face pe oameni să capete curaj și să creadă că sunt capabili să facă față provocărilor vieții, depășind tensiunea și frica extremă. În cele din urmă, esența de Fag ajută persoanele critice și intolerante să se deschidă și să-și sporească potențialul de cunoaștere și autocunoaștere, în consecință, punându-se în locul celuilalt pentru a adopta o atitudine mai cuprinzătoare și mai tolerantă(10-12,14).

S-au găsit câteva studii care relaționează anxietatea cu terapia florală. Un studiu a comparat două grupuri de persoane anxioase, dintre care unul a primit remedii florale, iar celălalt placebo. Esența folosită în acel studiu a fost Rescue Remedy, parte a sistemului Bach, care cuprinde cinci flori: Impatiens, Clematis, Star of Bethlehem, Cherry Plum și Rock Rose. O scădere semnificativă a anxietății a fost constatată doar la persoanele cu un nivel ridicat de anxietate(15). Cu toate acestea, într-un alt studiu, care a investigat, de asemenea, efectul esenței Rescue asupra anxietății, nu s-a observat nicio diferență semnificativă între grupul care a folosit esența sau placebo(16). De asemenea, a fost găsită o revizuire sistematică privind utilizarea remediilor florale Bach în probleme psihologice și durere(17). Bazele de date investigate au fost MEDLINE, Embase, AMED și Cochrane Library, pentru lucrările publicate până în iulie 2008. Doar patru studii controlate randomizate care au analizat eficacitatea esențelor florale și două studii observaționale retrospective pentru analiza siguranței au fost incluse în analiză. Trei dintre studiile randomizate s-au concentrat asupra anxietății și unul asupra tulburărilor de hiperactivitate. Nu au fost găsite studii care să relaționeze remediile florale și durerea. Pe baza revizuirii, s-a putut concluziona că utilizarea esențelor florale nu a oferit beneficii în comparație cu grupul de control și că aceste remedii sunt sigure. Majoritatea studiilor utilizate în cadrul revizuirii au adoptat Rescue Remedy pentru anxietate. Durata intervenției a variat de la trei ore la trei luni, iar numărul de voluntari între 40 și 110 persoane. Aceste studii au fost dezvoltate în Anglia, Germania, Israel și Statele Unite(17).

În Brazilia, terapia florală a câștigat tot mai mult teren. Guvernul municipal din São Paulo – Legea nr. 13.717 emisă în 2004(18) și guvernul statului Rio de Janeiro – Legea nr. 5.471 emisă în 2009(19) au aprobat utilizarea acesteia în cadrul secretariatelor lor de sănătate.

Printre profesiile din domeniul sănătății, Nursing a fost un pionier în recunoașterea practicilor integrative și complementare. Rezoluția COFEN 197/1997 (19.01.1997)(20) – stabilește și recunoaște Terapiile Alternative ca specialitate și/sau calificare profesională pentru asistenții medicali.

Obiectiv

Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga efectul esențelor florale Impatiens, Cherry Plum, White Chestnut și Beech la persoanele anxioase.

METODE

Este un studiu clinic randomizat cantitativ și dublu-orbit. Subiecții cercetării, analistul instrumentului de măsurare a anxietății (state-STAI)(4) și statisticianul nu au știut din ce grup fac parte.

Această cercetare a implicat profesori și angajați de la Centro de Aperfeiçoamento em Ciências da Saúde da Fundação Zerbini (CeFACS) între mai și iulie 2010.

Profesorii și angajații de la CeFACS au fost invitați să participe. Din cei 62 de voluntari, doar 34 au respectat criteriile de includere.

Criteriile de includere au fost: acordul individului de a participa la studiu prin semnarea Termenului de consimțământ informat, autocunoașterea faptului că are cel puțin cinci dintre următoarele caracteristici: anxietate, grabă, nerăbdare, iritare, iritare, impulsivitate, neliniște, dificultate de a se relaxa și intoleranță față de ritmul mai lent al altor persoane, nervozitate și tensiune și faptul de a avea un scor STAI mai mare de 34 (anxietate moderată).

Astăzi, există multe motive pentru manifestările de anxietate. Prin urmare, ultimele două cerințe s-au datorat faptului că autorii au inclus indivizii cu anxietate ca o trăsătură de personalitate și nu ca o stare-comportament.

Aprobarea pentru proiectul de cercetare a fost obținută la Comitetul de Etică a Cercetării de la Școala de Nursing a Universității din São Paulo (Procesul nr. 889/2010/CEP-EEUSP).

Cercetarea a fost diseminată prin postere și o întâlnire. Participarea la întâlnire a fost opțională, când voluntarii au primit orientări și clarificări. Cei care au acceptat să participe la studiu au semnat termenul de consimțământ informat. Cu această ocazie, s-a subliniat faptul că orice persoană care a primit placebo și a dorit să primească esențele florale folosite în cercetare le putea obține la finalul experimentului.

A avut loc un interviu cu fiecare participant pentru completarea fișei clinice și a Inventarului STAI Trait Anxiety Inventory. Doar persoanele care au respectat criteriile de includere au făcut parte din eșantion și li s-a cerut să completeze Inventarul de Anxietate de Stat STAI.

Grupul de control și cel experimental au fost randomizate în prealabil printr-un proiect. Acest lucru a dus la o listă de numere și grupurile lor, precum și la etichetele flacoanelor. Apoi, fiecare grup a primit în mod aleatoriu flaconul și au fost oferite orientări cu privire la modul de utilizare a medicamentelor (patru picături de patru ori pe zi).

Cercetarea a durat două luni pentru fiecare participant și toți au participat la alte două consultații, inclusiv la completarea Inventarului STAI al Anxietății de Stat la sfârșitul celei de-a doua luni.

Inventarul STAI al Anxietății de Stat a fost utilizat pentru a evalua anxietatea, cuprinzând două scale pentru a măsura două concepte distincte de anxietate: Anxietatea de stat (condiție cognitiv-efectivă tranzitorie) și anxietatea de trăsătură (caracteristică de personalitate). Trait-anxietatea reprezintă datele de personalitate ale individului, iar scorurile sale sunt mai puțin sensibile la schimbările care derivă din situațiile de mediu. State-anxiety se referă la o condiție emoțională tranzitorie, iar intensitatea scorurilor state-anxiety poate varia în funcție de situațiile de mediu și în timp. În general, aceasta se caracterizează prin sentimente neplăcute de tensiune și aprehensiune percepute în mod conștient și prin creșterea activității sistemului nervos autonom. Alternativele pentru scala de trăsături sunt: aproape niciodată (=1), uneori (=2), foarte mult (=3) și aproape întotdeauna (=4). Variantele pentru scala de stare sunt următoarele: absolut deloc (=1), puțin (=2), mult (=3) și foarte mult (=4). Scala poate fi aplicată individual sau în grup și ar trebui să fie autoaplicată. În scopul corectării, scorurile pentru itemii 1,6,6,7,10,13,16 și 19 de pe scala de trăsături și pentru itemii 1,2,5,8,10,11,15,16,19 și 20 (1=4, 2=3, 3=2 și 4=1) de pe scala de stare trebuie inversate. Apoi, scorurile atribuite fiecărui item ar trebui însumate și nivelurile de anxietate ale individului ar trebui clasificate în funcție de scorul obținut: Low – scoruri între 20 și 34; Moderat – scoruri între 35 și 49; High – scoruri între 50 și 64; și Very High – scoruri între 65 și 80(4).

O a treia persoană, expertă în terapie florală, instruită să corecteze STAI și să clasifice nivelurile de anxietate în funcție de scorurile obținute, a analizat instrumentul de măsurare a anxietății.

Datele au fost prelucrate ca cifre absolute și procente; un statistician a efectuat tratamentul statistic. Ambele grupuri au fost comparate în ceea ce privește diferența dintre rezultatul măsurat la începutul și la sfârșitul tratamentului. Pentru a verifica semnificația statistică, s-a efectuat testul t. Semnificația a fost stabilită la 5%. Statisticile cu p descriptiv < 0,05 au fost considerate semnificative.

Primul scor State-STAI a fost măsurat atunci când voluntarul a aderat la cercetare, iar cel de-al doilea la sfârșitul celui de-al doilea flacon.

Testele de fiabilitate ale instrumentelor State-STAI (State-STAI inițial și final) au demonstrat fiabilitate, cu alfa lui Cronbach corespunzând la 0.890 și, respectiv, 0,910.

REZULTATE

Ințial, 34 de voluntari au participat la intervenție, dar patru dintre ei au renunțat, rezultând 15 persoane în grupul de control și 15 în grupul experimental.

Cei mai mulți participanți au fost de sex feminin (97,1%), iar vârstele au variat între 25 și 60 de ani, cu 37 de ani ca vârstă medie. Eșantionul a fost alcătuit din cadre didactice de asistență medicală. A doua cea mai frecventă ocupație a fost cea de agent administrativ, urmată de cea de farmacist.

După cum se observă în Graficul 1, nivelul anxietății a scăzut la toți voluntarii din grupul experimental (100%).

În ambele grupuri, anxietatea a crescut, dar diferența dintre scorul mediu inițial și cel final State-STAI a corespuns la 16.2 în grupul experimental și 3,2 în grupul de control.

Pentru a stabili semnificația statistică a acestei diferențe, a fost aplicat testul t, care a indicat o diferență semnificativă (p = 0,001).

Majoritatea persoanelor (80%) care au folosit esențele florale au referit că, chiar și atunci când s-au confruntat cu evenimente stresante, au reușit să rămână calmi, cu idei clare și concentrați. Alții (60%) au indicat că au început să se simtă mai puțin iritați și nerăbdători față de situații care în mod normal îi deranjau. În ceea ce privește aspectul fizic, cele mai menționate diferențe au fost îmbunătățirea tiparului de somn (40%), scăderea durerilor de cap (26,6%) și a durerilor musculare (20%).

DISCUȚII

Diminuarea nivelului de anxietate a fost mai mare în grupul experimental decât în celălalt grup, dar și unele persoane din acesta din urmă au prezentat niveluri reduse. Literatura de specialitate demonstrează că cine primește placebo tinde, de asemenea, să se simtă mai bine. Acest fapt poate fi atribuit momentului terapeutic și sentimentului de a fi îngrijit. Această ameliorare nu poate fi aceeași cu cea a persoanelor care au primit tratament medicamentos în vederea dovedirii eficacității strategiei utilizate.

În analiza literaturii sunt descrise comportamente atribuite persoanelor anxioase, cum ar fi îngrijorarea, neliniștea, nerăbdarea, nerăbdarea, nervozitatea, tensiunea și aprehensiunea(4,5). Esențele florale care au alcătuit formula utilizată în acest studiu au îmbunătățit aceste comportamente.

După cum a fost prezentat anterior, autorii sugerează, printre alte măsuri, utilizarea esențelor Impatiens și Cherry Plum pentru persoanele anxioase(10-12,14). De asemenea, majoritatea studiilor(15-17) privind remediile florale și anxietatea au folosit formula Rescue, care cuprinde cinci flori, printre care Impatiens și Cherry Plum. Cercetătorii au ales, de asemenea, aceste două esențe pentru a compune formula utilizată în acest studiu, ceea ce întărește constatările anterioare.

Esențele utilizate sunt indicate pentru stările de anxietate în multe cazuri. În această cercetare, a fost elaborată o formulă standard pentru toți pacienții anxioși, de dragul metodei științifice (studiu clinic randomizat). Propunerea Terapiei florale este însă de a realiza formule personalizate, în funcție de doleanțele pacientului(10-12).

CONCLUZIE

După o intervenție cu esențe florale și analiza rezultatelor instrumentului de măsurare a anxietății, s-a constatat o scădere mai mare a scorurilor de anxietate în grupul experimental comparativ cu grupul de control, confirmând că remediile florale Bach alese în acest studiu au influențat pozitiv scăderea anxietății. Testele statistice au demonstrat o diferență semnificativă din punct de vedere statistic între cele două grupuri.

LIMITELE STUDIULUI

Numărul mic de studii privind remediile florale și anxietatea găsite în bazele de date a îngreunat discutarea rezultatelor găsite.

Practicile integrative și complementare au în comun perspectiva holistică și respectul pentru individualitate. Cercetările asupra acestor practici bazate pe forme acceptate științific se confruntă cu marea problemă a standardizării intervenției pentru a produce rezultate cuantificabile și comparabile. Acest lucru încalcă profund filozofia acestor terapii, deoarece utilizarea aceleiași formule pentru persoane atât de diferite nu este corectă, chiar dacă toate acestea suferă de anxietate, ca în cazul acestui studiu. Metoda științifică acceptată în Occident este un alt factor frecvent discutat care îngreunează cercetarea privind practicile integrative și complementare. Acestea sunt mari provocări care trebuie rezolvate în vederea continuării cercetărilor asupra acestor practici.

1. Lazarus RS, Folkman S. Stress appraisal and coping. New York: Springer Publishing Company; 1984. Procesul de evaluare cognitivă; p 22-54.

3. Vasconcelos EG. O model psihoneuroendocrinologic al stresului. În: A: Seger L. Psiscologia e Odontologia: uma abordagem integradora. 2a ed. São Paulo: Santos; 1992. p25-35.

5. Suriano ML, Lopes DC, Macedo GP, Michel JL, de Barros AL. Identificarea caracteristicilor definitorii ale fricii și anxietății la pacientele programate pentru o intervenție chirurgicală ginecologică. Acta Paul Enferm. 2009; 22(Spec nr):928-34.

6. Lima RT. Factori asociați cu disfuncția temperomandibulară la populația cu anxietate și depresie . Bauru: Universitatea din São Paulo, Facultatea de Stomatologie; 2009.

7. Romão AP. Impactul anxietății și depresiei asupra calității vieții femeilor cu dureri pelviene cronice . Ribeirão Preto: Universitatea din São Paulo; 2008.

8. Greenberg PE, Leong SA, Birnbaum HG, Robinson RL. Povara economică a depresiei cu simptome dureroase. J Clin Psychiatry. 2003; 64 Suppl 7:17-23.

9. Martins VA. Psihosomatică și tulburări de somatizare: Caracterizarea cererii într-un spital universitar în perioada 1996-2004 . Ribeirão Preto: Universitatea din São Paulo, Escolda de Enfermagem; 2007.

10. Barnard J. A guide to Dr. Bach’s flower remedies. Ediția a 14-a. São Paulo: Pensamento; 2006.

11. Howard J. Remediile florale ale doctorului Bach – Pas cu pas. Ediția a 10-a. São Paulo: Pensamento; 2006.

12. Bach E. The Flower Remedies of Dr. Bach. Ed. a 19-a. São Paulo: Pensamento; 2006.

13. Asociația braziliană a farmaciștilor homeopați. Manual de standarde tehnice pentru prepararea esențelor florale. São Paulo: SK; 2009.

14. Barnard J. Remedios florales de Bach: forma și funcția. Anglia/Mexic: Programul Flower Remedy; 2008.

17. Thaler K, Kaminski A, Chapman A, Langley T, Gartlehner G. Remedii din flori de Bach pentru probleme psihologice și durere: o analiză sistematică. BMC Complement Altern Med. 2009;9:16.

20. Consiliul Federal de Nursing. Rezoluția nr.197/1997. Stabilește și recunoaște terapiile alternative ca fiind o specialitate și/sau o calificare a profesionistului în asistență medicală. În: Consiliul Regional de Nursing din São Paulo. Documente de bază ale asistenței medicale: infirmiere, tehnicieni, asistenți. São Paulo: COREN; 2001. p. 159 – 60.