Echinocococcus granulosus
FIȘA DE DATE DE SECURITATE A MATERIALELOR – SUBSTANȚE INFECȚIOASE
SECȚIUNEA I – AGENT INFECȚIONOS
DENUMIRE: Echinococcus granulosus
SINONIMĂ SAU REFERINȚĂ ÎNCRUCIȘATĂ: Echinococoză, Echinococoză uniloculară, Boala hidatică chistică (CHD)
CHARACTERISTICI: Tenie formată din 3 până la 5 segmente, de obicei cu o lungime de 3-6 mm; scolexul are 4 ventuze urmate de o regiune germinativă a gâtului, un segment în curs de dezvoltare și un segment gravid care conține mai multe segmente; chistul are de obicei o creștere lentă, în general au un diametru de 1-7 cm, dar poate depăși 10 cm
SECȚIUNEA a II-a – PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE
PATHGENICITATE: Manifestarea depinde de locul și mărimea chistului (hidatic) din plămâni, ficat și țesuturile subcutanate poate fi asimptomatică timp de mulți ani, dar pot apărea efecte de presiune; în zonele sensibile, hidații pot provoca efecte de blocaj și compresiune mecanică care duc la prăbușirea oaselor infectate, orbire și convulsii epiletiforme; ruptura unui chist hidatic poate induce un șoc anafilactic brusc
EPIDEMIOLOGIE: Cel mai frecvent în zonele temperate de creștere a ovinelor; sudul Americii de Sud, sudul și centrul Comunității Statelor Independente, sud-vestul Asiei, coasta Meditaraneană, Australia, Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu, nordul Africii, vestul SUA, nord-vestul Canadei și Alaska; cea mai frecventă specie
HOST RANGE: Gazdele definitive sunt câinele, lupul, dingo și alte canide; gazdele intermediare obișnuite sunt erbivorele (ovine, bovine, porcine, caprine, ecvidee, camelide) și omul
DOSE INFECȚIOASE: Nu se cunoaște
MODE DE TRANSMITERE: Transmiterea de la mână la gură a ouălor de tenie din fecale de câine; alimente și apă contaminate cu fecale; în nord-vestul Canadei, boala se menține într-un ciclu lup-elan, din care câinele aduce parazitul la oameni
PERSOADA DE INCUBAȚIE: Variabilă, de la 12 luni la ani, în funcție de locul și numărul de chisturi
COMUNICABILITATE: Nu se transmite direct de la o persoană la alta; câinii încep să treacă ouăle la 7 săptămâni după infecție; majoritatea infecțiilor se pierd după 6 luni; viermii adulți pot supraviețui timp de 2-3 ani
SECȚIUNEA a III-a – DISEMINAȚIA
RESERVOR: Oameni, câini, lupi, oi, capre, porci, bovine
ZOONOSIS: Da, infecția se dobândește mai ales prin contact cu caninii
VECTORI: Muștele coprofage pot servi ca vector mecanic al ouălor, păsările carnasiere și artropodele
SECȚIUNEA a IV-a – VIABILITATEA
SUSCEPTIBILITATEA Drogurilor: Sensibil la albendazol, mebendazol, praziquartel (câini), utilizare experimentală oxfendazol
SUSCEPTIBILITATE LA DEZINFECTANȚI: Sensibil la hipoclorit de sodiu 1%, glutaraldehidă 2%
INACTIVARE FIZICĂ: Sensibil la căldură și deshidratare
SURVIEȚUIRE ÎN EXTERIORUL GAZDEI: Ouăle pot supraviețui timp de mai multe luni pe pășune, în grădină și pe fomiții din gospodărie; supraviețuiește în apă și nisip umed timp de 3 săptămâni la 30° C, 225 de zile la 6° C și 32 de zile la 10-21° C
SECȚIUNEA V – MEDICALĂ
SURVIEȚUIRE: Monitorizați pentru simptome; confirmați prin teste ultrasonografice și serologice (testul de aglutinare laxtex)
PRIMUL AJUTOR/TRATAMENT: Administrarea unui tratament medicamentos adecvat; îndepărtarea chirurgicală a chisturilor hepatice solitare mari
IMMUNIZARE: Nu este disponibilă
PROFILAXIE: Mebendazol și albendazol au fost utilizate cu succes
SECȚIUNEA VI – PERICOLE DE LABORATOR
INFECȚII OBȚINUTE ÎN LABORATOR: Niciuna raportată până în prezent
SURSE/SPECIMENI: Spută, biopsie tisulară
PERICOLE PRIMARII: Ingestie; expunere la picături a mucoaselor
PERICOLE SPECIALE: Ingestia de ouă prin transfer de la mână la gură
SECȚIUNEA VII – PRECAUȚII RECOMANDĂTE
CONDIȚII DE CONȚINERE: Practici de biosecuritate de nivel 2 și echipament de izolare pentru toate activitățile care implică stadiile infecțioase ale parazitului sau orice fluide sau țesuturi corporale potențial infecțioase
Îmbrăcăminte de protecție: halat de laborator; mănuși atunci când contactul pielii cu materiale infecțioase este inevitabil
ALTE PRECAUȚII: Lucrul cu acest parazit (segmente gravide) trebuie efectuat într-o cabină de biosecuritate sau echivalentul acesteia.
SECȚIUNEA VIII – INFORMAȚII PRIVIND MANIPULAREA
DEVERSĂRI: Lăsați aerosolii să se sedimenteze; purtând îmbrăcăminte de protecție, acoperiți ușor scurgerea cu un prosop de hârtie absorbant și aplicați hipoclorit de sodiu 1% începând de la perimetru și mergând spre centru; lăsați un timp de contact suficient (30 min) înainte de a curăța
Eliminare: Decontaminați toate deșeurile înainte de eliminare; sterilizare cu abur, dezinfecție chimică, incinerare
DEPOZITARE: În containere sigilate care sunt etichetate corespunzător
SECȚIUNEA IX – INFORMAȚII DIVERSE
Data preparării: Ianuarie, 2001
Preparat de:
Preparat de: Biroul de Securitate a Laboratoarelor, ASPC
Deși informațiile, opiniile și recomandările conținute în această fișă cu date de securitate sunt compilate din surse considerate a fi de încredere, nu ne asumăm nici o responsabilitate pentru acuratețea, suficiența sau fiabilitatea lor sau pentru orice pierdere sau prejudiciu rezultat din utilizarea acestor informații. Pericolele nou descoperite sunt frecvente și este posibil ca aceste informații să nu fie complet actualizate.
Lasă un răspuns