Suntem încântați să publicăm o serie de eseuri ale elevilor care au participat la concursul nostru de eseuri din 2017. Acest eseu premiat este al Evei Kooijmans, care a câștigat 500 de lire sterline ca și al doilea finalist al concursului.

Întrebarea dacă democrația este cea mai bună formă de guvernare cuprinde atât filosofia, cât și politica în aria sa de investigație. Filosofia se preocupă de ce formă de guvernare este justificabilă din punct de vedere teoretic, în timp ce abordarea politică analizează dacă democrația este viabilă în practică. Deși există o suprapunere între aceste abordări, fiecare domeniu de studiu pare să ajungă la o concluzie diferită. Investigând dacă democrația este cea mai bună formă de guvernare din punct de vedere filosofic, se constată că democrația este teoretic superioară altor forme de guvernare, deoarece este în concordanță cu demnitatea umană. Cu toate acestea, în realitate, democrația este puțin mai problematică, deoarece poate fi dificil pentru lideri să satisfacă o întreagă populație, ceea ce reprezintă un obiectiv pe care un guvern totalitar, de exemplu, nu își propune să îl îndeplinească. În general, democrația este cea mai bună formă de guvernare, deoarece este cea mai justificată din punct de vedere moral, deși guvernele democratice de astăzi pot fi îmbunătățite.

Acest eseu va lua în considerare doar democrația reprezentativă (un organism reprezentativ este ales de către cetățeni), mai degrabă decât o democrație directă (cetățenii participă direct la toate afacerile politice), deoarece democrația directă este puțin relevantă pentru societatea de astăzi și, prin urmare, este o chestiune mai puțin importantă de discutat.

În teorie, democrația este un sistem care plasează puterea în mâinile cetățenilor pentru a asigura o guvernare care să fie în favoarea poporului. Cetățenilor li se oferă posibilitatea de a alege cine guvernează peste ei și, adesea, fiecare vot contează în mod egal. Acest lucru oferă oamenilor atât libertate, cât și egalitate, care sunt valori foarte apreciate. Nicio altă formă de guvernare nu oferă aceste două valori (dictatura (binevoitoare sau nu) înlătură libertatea individuală, iar formele oligarhice de guvernare nesocotesc egalitatea), acesta fiind unul dintre motivele pentru care democrația este cea mai bună formă de guvernare.

Democrația reprezentativă are, de asemenea, încredere în umanitate, deoarece presupune că noi știm ce este mai bine pentru noi. Faptul că noi suntem cei mai buni judecători ai interesului nostru personal și ai „binelui mai mare” al societății, a fost contestat de filosoful Platon, care a pledat pentru regii filosofi care să ia decizii în numele nostru. Platon credea că oamenii de rând nu sunt suficient de raționali pentru a fi însărcinați cu alegerea unui guvern. Cu toate acestea, presupunând că suntem lipsiți de rațiune, cum poate fi comportamentul nostru de vot în detrimentul politicii, dacă noi credem că guvernul ales acționează în interesul nostru? Cu siguranță că nu există o diferență între ceea ce credem că este în interesul nostru și ceea ce este, de fapt, în interesul nostru și de ce un guvern ar cunoaște interesul nostru mai bine decât noi? Acesta este motivul pentru care publicul ar trebui să poarte responsabilitatea de a alege un guvern, deoarece avem dreptul de a alege cum arată corpul conducător și merităm să luăm această decizie pentru noi înșine.

Există apoi argumentul utilitarist pentru democrație: chiar dacă nu suntem capabili să alegem cel mai benefic guvern, trebuie să continuăm să luăm aceste decizii pentru a învăța din greșelile noastre, astfel încât societatea în ansamblu să poată progresa. Dacă putem continua să analizăm greșelile din comportamentul nostru de vot, guvernul poate continua să se îmbunătățească, ceea ce va duce la guverne din ce în ce mai performante (mai ales că guvernele democratice sunt înlocuite la fiecare câțiva ani). Și individul poate progresa: puterea pe care o avem de a alege un guvern ne încurajează să ne gândim în mod critic la acțiunile noastre. Raționamentul critic este crucial pentru dezvoltarea personală și, în general, individul poate deveni mai inteligent și poate mai împlinit dacă i se acordă dreptul de a vota. Din moment ce societatea este formată din indivizi, progresul individual va duce și el la progres social.

Un punct forte semnificativ al democrației ca formă de guvernare este acela că face mai puțin probabilă disidența politică. Un guvern ales va fi fost votat la putere de o majoritate, ceea ce înseamnă că o majoritate ar trebui să fie mulțumită. Acest lucru nu se poate compara cu nicio altă formă de guvernare: singura modalitate de a asigura aprobarea majorității este de a asculta publicul și de a modela un guvern bazat pe nevoile exprimate de acesta. Chiar dacă o dictatură ar fi în interesul majorității, aceasta ar fi doar o presupunere, deoarece alegerile sunt cel mai bun mod de a evalua ceea ce dorește/are nevoie publicul. Pe de altă parte, un guvern democratic lasă pe dinafară nevoile minorităților, ceea ce ar putea face ca acestea să se simtă desconsiderate, ceea ce ar duce la nemulțumire. Cu toate acestea, nu există nicio formă de guvernare care să poată liniști toți oamenii și numai cu ajutorul democrației se poate asigura satisfacția majorității.

În ansamblu, argumentul filozofic pentru democrație este unul foarte puternic, sugerând că democrația este, teoretic, cea mai bună formă de guvernare.

În practică, democrația nu este atât de simplă și pașnică pe cât ar sugera idealul filozofic al democrației. Încrederea plasată în umanitate (așa cum s-a discutat mai sus) s-ar putea întoarce împotriva societății, deoarece oamenii ar putea să nu aibă suficiente cunoștințe și experiență politică pentru a lua decizii care să fie în beneficiul lor și al societății în ansamblu. În momentul în care tinerilor li se acordă dreptul de vot (adesea la vârsta de 18 ani), mulți dintre ei nu vor fi avut parte de nicio educație politică în școală și devine și mai dificil să primească o astfel de educație după absolvire. Atunci, cum se poate aștepta de la noi să știm ce comportament de vot va fi în interesul nostru (presupunând că știm ce este în interesul nostru)? Această problemă ar putea fi rezolvată prin furnizarea unei educații politice eficiente în școli și nu numai. Cu toate acestea, chiar și atunci când înțelegem ce partid/politician va acționa în interesul nostru, suntem în continuare susceptibili la politicienii care fac apel la emoțiile noastre. Partidele naționaliste extremiste, de exemplu, au tendința de a oferi soluții foarte simplificate la probleme controversate, fără a oferi orientări clare cu privire la acțiunile pe care le vor întreprinde. Cu toate acestea, astfel de partide au primit un număr mare de susținere în ultimii ani, până în punctul în care multe țări europene au fost aproape de a alege guverne naționaliste la alegerile din acest an. Chiar dacă am avea o educație politică suficientă, comportamentul nostru de vot ar fi în continuare influențat de promisiunile politicienilor, dar, în general, este totuși important să avem o educație politică de calitate pentru ca democrația să funcționeze bine.

O altă problemă a democrației în practică este faptul că un organism ales nu își respectă aproape niciodată promisiunile făcute în campania lor. Promisiunile care îi fac să fie aleși au, bineînțeles, scopul de a obține sprijin și, adesea, liderii nu sunt siguri de ceea ce este fezabil înainte de a intra în funcție. Cu toate acestea, cu siguranță nu este corect din partea organismului de conducere să nu își îndeplinească promisiunile pentru care au fost aleși. Acesta este un defect recurent al formei democratice de guvernare, iar o soluție care este adesea avansată este organizarea de referendumuri, adică atunci când cetățenii votează asupra problemelor politice. Pe de o parte, referendumurile permit publicului să își exprime opinia dincolo de alegerile guvernamentale și ar asigura faptul că guvernul continuă să acționeze în conformitate cu dorințele poporului. Cu toate acestea, în practică, acest lucru nu face decât să perpetueze problema cunoștințelor politice insuficiente pentru ca oamenii să participe pe deplin la viața politică. De exemplu, chestiunea Brexit a fost, fără îndoială, prea complexă pentru ca populația Marii Britanii să înțeleagă pe deplin consecințele sale, iar atunci când publicul a fost întrebat cu privire la comportamentul său la vot, mulți au recunoscut că nu au înțeles ce reprezintă UE, dar au votat totuși pentru ieșire. Indiferent dacă Brexitul se dovedește a fi un succes sau un eșec, este dureros să ne dăm seama că populația Marii Britanii nu a avut cunoștințele politice necesare pentru a gestiona o astfel de problemă. Nu este suficient să alegem un organ de conducere și să avem încredere în el pentru a lua deciziile pe care majoritatea le-ar lua dacă ar avea expertiza necesară? Teoretic, am putea într-adevăr să avem încredere în politicieni pentru a acționa în numele nostru în modul în care ne așteptam să o facă atunci când i-am ales, dar, din nou, nu putem fi siguri că vor rămâne consecvenți în idealurile și acțiunile lor după ce intră în funcție.

Totuși, trebuie spus că referendumurile pot fi foarte valoroase atunci când vine vorba de decizii care nu sunt prea complexe din punct de vedere politic, dar care totuși afectează puternic majoritatea populației. De exemplu, Olanda este pe cale să organizeze un referendum privind confidențialitatea pe internet. Aceasta este o problemă care nu este prea greu de înțeles, dar care ar afecta foarte mult utilizatorii de internet. În astfel de cazuri, ceea ce alege populația este în interesul ei, ceea ce ne readuce la argumentul filozofic pentru democrație.

În general, democrația practică este mai problematică decât democrația în teorie, dar este totuși suficient de solidă pentru ca democrația să fie cea mai bună formă de guvernare.

În concluzie, democrația este cea mai bună formă de guvernare, mai ales datorită bazei sale filozofice puternice. Democrația plasează nivelul corect de încredere în umanitate, ne oferă autonomia de a alege cine ne conduce și ne respectă drepturile noastre de libertate și egalitate. Argumentul politic pentru democrație este, de asemenea, cel mai solid: deși democrația actuală poate fi îmbunătățită (prin educație politică, de exemplu) și se confruntă încă cu multe defecte, este mai funcțională decât formele dictatoriale de guvernare. Democrația este importantă pentru bunăstarea individuală, socială și politică și, prin urmare, este cea mai bună formă de guvernare.

.