Diareea poate fi primul sau singurul simptom pe care îl resimt pacienții COVID-19, sugerează un studiu

Studiul, publicat în The American Journal of Gastroenterology, a implicat 206 pacienți de la Union Hospital, Tongji Medical College, din Wuhan, orașul chinezesc în care a apărut pentru prima dată virusul. Pacienții au fost clasificați ca având cazuri ușoare de COVID-19, deoarece nu prezentau dificultăți de respirație sau dificultăți respiratorii și aveau un nivel relativ ridicat al saturației oxigenului în sânge. Pacienții au fost trimiși la unitate, în ciuda simptomelor lor ușoare, pentru a putea fi monitorizați și puși în carantină în perioada de vârf a epidemiei din Wuhan.

Grupul a inclus 48 care aveau doar simptome digestive, cum ar fi diareea; 69 cu simptome digestive și respiratorii; și 89 cu doar simptome respiratorii. În medie, pacienții, care locuiau în Wuhan, aveau vârsta de 62 de ani, iar 55,8 la sută erau femei.

Dintre cei 67 care au avut diaree, 19,4 la sută au avut-o ca prim simptom al COVID-19, în timp ce ceilalți au dezvoltat-o în primele 10 zile după simptomele respiratorii. Diareea a durat între una și 14 zile. Pentru 52,2 la sută dintre pacienți, scaunele au fost „apoase”, în timp ce pentru ceilalți au fost moi, nu apoase. Durerile abdominale, între timp, au fost rare.

Cel puțin 62,4 la sută dintre pacienții cu simptome digestive au avut și febră. 73,1 la sută dintre cei care au avut diaree au avut febră concomitent. Dintre aceștia, 20,4 la sută au avut dureri de stomac înainte de febră; 10,2 la sută după febră, iar ceilalți în același timp. Cei care, de asemenea, se simțeau rău și aveau grețuri erau mai predispuși să aibă febră decât cei care aveau doar simptome digestive inferioare.

Pacienții care aveau simptome digestive erau mai predispuși să solicite îngrijiri medicale mai târziu decât cei cu probleme respiratorii, a constatat echipa. Iar perioada dintre debutul simptomelor și momentul în care organismul lor a scăpat de virus a fost, de asemenea, mai lungă. De asemenea, a fost mai frecvent ca aceștia să aibă virusul în fecale, în proporție de 73%, comparativ cu 14,3% la cei cu probleme respiratorii. Cercetătorii au testat fecalele a 22 de pacienți COVID-19 și au găsit ARN-ul, sau materialul genetic, al noului coronavirus în 12 probe.

Câțiva pacienți cu COVID-19 pot avea probleme cum ar fi diareea, deoarece receptorul de care se leagă virusul este exprimat la niveluri de aproape 100 de ori mai mari în tractul gastrointestinal superior și inferior decât în organele respiratorii, au spus autorii.

Cum se arată în harta realizată de Statista de mai jos, noul coronavirus s-a răspândit în aproape toate țările și teritoriile din lume. Potrivit Universității Johns Hopkins, aproape 1 milion de cazuri au fost confirmate la nivel mondial, 47.522 de persoane au murit și cel puțin 195.929 s-au recuperat.

Majoritatea studiilor s-au concentrat asupra pacienților grav bolnavi, dar cum 80 la sută vor avea o formă ușoară a bolii, este important să se identifice cu exactitate simptomele lor, astfel încât cei care nu sunt suficient de bolnavi pentru spitalizare să se poată autogăzdui în carantină, au spus autorii. Pacienții ușori care răspândesc involuntar virusul „pare să fie un factor major al pandemiei”, au spus ei.

„Evoluția mai lungă a bolii la pacienții cu simptome digestive ar putea reflecta o încărcătură virală mai mare la acești pacienți în comparație cu cei care au doar simptome respiratorii”, au scris autorii.

Echipa a subliniat că dimensiunea eșantionului din lucrarea lor a fost relativ mică și că trebuie efectuate studii mai mari pentru a explora în continuare simptomele digestive la pacienții cu COVID-19 ușoară.

„Acest studiu nu confirmă în mod direct faptul că particulele virale din scaun sunt infecțioase și capabile să transmită boala, dar rezultatele noastre oferă mai multe dovezi că COVID-19 poate prezenta simptome digestive, că virusul se găsește în scaunul pacienților cu diaree și prezintă un sprijin mai indirect al unei posibile transmisii fecale. Cercetările ulterioare sunt vitale pentru a determina dacă COVID-19 se poate răspândi pe cale fecală-orală”, au declarat aceștia.

Potrivit CDC, simptomele comune ale COVID-19 includ febră, tuse și dificultăți de respirație.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă: „În cazul în care se întâmplă ceva în legătură cu COVID-19, este posibil să se răspândească pe cale fecală: „Riscul de a contracta COVID-19 din fecalele unei persoane infectate pare a fi scăzut. Deși investigațiile inițiale sugerează că virusul poate fi prezent în fecale în unele cazuri, răspândirea pe această cale nu este o caracteristică principală a focarului.

„OMS evaluează cercetările în curs de desfășurare cu privire la modalitățile de răspândire a COVID-19 și va continua să împărtășească noile descoperiri. Deoarece acesta este un risc, totuși, este un alt motiv pentru a vă curăța mâinile în mod regulat, după ce ați folosit baia și înainte de a mânca.”

Miercuri, autorii unui studiu separat asupra a nouă pacienți cu COVID-19 din Munchen, publicat în revista Nature, nu au găsit o formă de replicare a virusului în eșantioanele de scaun, în ciuda identificării unor niveluri ridicate de ARN viral. Referindu-se la numele noului coronavirus, aceștia au spus „studii ulterioare ar trebui, prin urmare, să abordeze dacă SARS-CoV-2 eliminat în scaun este făcut neinfecțios prin contactul cu mediul intestinal”, au scris ei.

Coautorul Brennan Spiegel, profesor de medicină și sănătate publică la Cedars-Sinai, a declarat pentru Newsweek: „Cred că mesajul principal este că COVID-19 nu este doar tuse.

„În mod clar ne concentrăm pe tuse și simptome respiratorii, deoarece acestea pot fi grave, acestea ar putea cauza mortalitate. Așa că este firesc ca accentul nostru inițial să se fi pus pe pacienții care ajung la spital cu dificultăți de respirație, tuse și pneumonie. Și, cu siguranță, aceasta este o manifestare majoră a acestei boli.

„Dar acum începem să aflăm de la colegii noștri din China și din întreaga lume că există un grup mare de oameni care s-ar putea să nu se prezinte niciodată pentru îngrijiri, sau la domiciliu cu simptome digestive – diaree, greață, vărsături, mai puțin dureri abdominale, dar și acestea, apetit scăzut – care se străduiesc să determine dacă au COVID-19 sau nu.”

Spiegel a subliniat că oamenii ar trebui, ca întotdeauna, să încerce să fie cât mai igienici posibil atunci când folosesc baia pentru a preveni răspândirea bolii, inclusiv prin închiderea capacului de toaletă atunci când trag apa pentru a opri particulele să fie expulzate în aer.

Brendan Wren, profesor de patogeneză microbiană la London School of Hygiene and Tropical Medicine, care nu a lucrat la studiu, a declarat pentru Newsweek: „Există multe surse potențiale de simptome gastrointestinale care pot să nu fie legate de COVID-19. Într-adevăr, faptul că brevetele au contractat COVID-19 poate sugera o igienă precară și coinfecții cu alți agenți patogeni gastrointestinali.

„Ceea ce este cel mai interesant în această lucrare este demonstrarea excreției directe a virusului SARS-Cov-2 în fecalele acestor pacienți, ceea ce poate sugera căi alternative de transmitere a COVID-19 în afară de transferul respirator.”

Dr. Jurgen Haas, profesor de genomică virală la Universitatea din Edinburgh, Scoția, a declarat pentru Newsweek că el și colegii săi au analizat lucrarea și au concluzionat: „Implicațiile sunt destul de izbitoare credem că acesta este un studiu important.”

Haas a explicat: „Se știa înainte că un anumit procent de pacienți cu COVID-19 au diaree și simptome gastrointestinale, pe lângă simptomele respiratorii. Știm acest lucru și de la alte coronavirusuri de răceală comună și, de exemplu, de la gripă.

„Ceea ce este nou este faptul că un subgrup de pacienți COVID-19 fără simptome respiratorii sau fără simptome respiratorii severe are o probabilitate ridicată ca virusul SARS-CoV2 să fie pozitiv în scaun (și să îl răspândească prin transmitere fecal-orală). Acest subgrup are un debut mai târziu al bolii, dar ei conțin și răspândesc virusul pentru o perioadă mai lungă de timp.

El a spus că studiul sugerează că „infecția gastrointestinală și răspândirea fecal-orală sunt mult mai importante în COVID-19 decât am crezut anterior.”

Punând în evidență limitările, Haas a spus că el și colegii săi epidemiologi care au revizuit, de asemenea, studiul au spus că există „defecte minore”, cum ar fi un dezechilibru al variabilelor, de exemplu în ceea ce privește sexul, vârsta și simptomele, ceea ce ar putea distorsiona unele constatări.

Haas a spus că lucrarea „în mod evident, susține în continuare recomandarea de spălare frecventă a mâinilor, de utilizare a dezinfectanților pentru mâini și de a nu atinge fața cu mâna. Există mai multe alte virusuri (cum ar fi Noro-, Rota- și Adenovirusuri) care pot provoca diaree, iar SARS-CoV-2 este doar unul dintre acestea și cel mai probabil nu la fel de frecvent ca celelalte.”

„Cu toate acestea, studiul sugerează că persoanele cu diaree cu sau fără sistem respirator care au fost în contact cu un caz confirmat de COVID-19 ar trebui cu siguranță să fie testate pentru COVID-19”, a spus el.

Acest articol a fost actualizat cu un comentariu al profesorului Brennan Spiegel.