Cum știm că se schimbă clima?

De ce se încălzește Pământul?

Nu putem lua direct temperatura Pământului, dar avem o mulțime de informații de la stațiile meteorologice, balizele oceanice și instrumentele de teledetecție. Aceste informații ne permit să observăm schimbările climatice. Credit: NASA/JPL-Caltech

Gazele cu efect de seră suplimentare din atmosfera noastră sunt principalul motiv pentru care Pământul se încălzește. Gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2) și metanul, rețin căldura Soarelui în atmosfera Pământului.

Este normal să existe unele gaze cu efect de seră în atmosfera noastră. Acestea ajută la menținerea Pământului suficient de cald pentru a trăi. Dar prea multe gaze cu efect de seră pot provoca o încălzire prea mare.

Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele și petrolul, crește cantitatea de CO2 din aerul nostru. Acest lucru se întâmplă deoarece procesul de ardere combină carbonul cu oxigenul din aer pentru a produce CO2.

Este important să monitorizăm nivelurile de CO2, deoarece prea mult CO2 poate provoca prea multă încălzire pe Pământ. Mai multe misiuni NASA au instrumente care studiază CO2 în atmosferă.

De ce contează că se schimbă clima Pământului?

De-a lungul a milioane de ani, clima Pământului s-a încălzit și s-a răcit de multe ori. Cu toate acestea, în prezent, planeta se încălzește mult mai repede decât a făcut-o de-a lungul istoriei omenirii.

Temperaturile globale ale aerului din apropierea suprafeței Pământului au crescut cu aproximativ 2 grade Fahrenheit în ultimul secol. De fapt, ultimii cinci ani au fost cei mai călduroși cinci ani din ultimele secole.

Un grad și jumătate poate să nu pară mult. Cu toate acestea, această schimbare poate avea un impact mare asupra sănătății plantelor și animalelor de pe Pământ.

Cum știm cum era clima Pământului cu mult timp în urmă?

O carotă de gheață. Credit: NASA’s Goddard Space Flight Center/Ludovic Brucker

Știm cum a fost clima Pământului în trecut prin studierea lucrurilor care există de mult timp. De exemplu, oamenii de știință pot studia cum era clima Pământului în urmă cu sute de ani studiind interiorul copacilor care sunt vii de atunci.

Dar dacă oamenii de știință vor să știe cum era clima Pământului în urmă cu sute de mii sau milioane de ani, ei studiază carote de sedimente și carote de gheață. Carotele de sedimente provin de pe fundul lacurilor sau de pe fundul oceanelor. Carotele de gheață sunt forate de la mare adâncime – uneori kilometri – sub suprafața de gheață în locuri precum Antarctica.

O carotă de gheață forată seamănă cu ceea ce obțineți dacă scufundați un pai de băut într-o băutură cu gheață și îl scoateți cu degetul peste capătul paiului.

Straturile dintr-o carotă de gheață sunt înghețate solid. Aceste straturi de gheață oferă indicii despre fiecare an din istoria Pământului până în momentul în care s-a format cel mai adânc strat. Gheața conține bule de aer din fiecare an. Oamenii de știință analizează bulele din fiecare strat pentru a vedea cât CO2 conțin.

Care strat dintr-un nucleu de gheață le spune oamenilor de știință ceva despre trecutul Pământului. Credit: NASA/JPL-Caltech

Cercetătorii pot folosi, de asemenea, carote de gheață pentru a afla despre temperaturile din fiecare an. Pe măsură ce zăpada se acumulează pe un ghețar în creștere, temperatura aerului se imprimă pe moleculele de apă din gheață.

Cei care folosesc copaci, carote de gheață și sedimente din lacuri și oceane pentru a studia clima Pământului se numesc paleoclimatologi. Ei analizează toate aceste surse de informații și compară rezultatele pentru a vedea dacă acestea se potrivesc. Dacă da, atunci concluziile lor sunt acceptate ca fiind cel mai probabil adevărate. Dacă constatările nu se potrivesc, oamenii de știință fac mai multe studii și colectează mai multe informații.

În cazul istoriei climei Pământului, rezultatele din mai multe tipuri diferite de studii se potrivesc.

Cum poate o încălzire atât de mică să provoace atât de multă topire?

Este nevoie de multă energie pentru a încălzi apa. Cu toate acestea, oceanele absorb căldură și se încălzesc. Această apă mai caldă face ca gheața marină să înceapă să se topească în Arctica.

Informațiile de la sateliții terestre ai NASA ne arată că în fiecare vară, o parte din gheața arctică se topește și se micșorează, devenind mai mică până în septembrie. Apoi, când vine iarna, gheața crește din nou. Dar, începând cu 1979, gheața din septembrie devine din ce în ce mai mică și din ce în ce mai subțire. Așadar, doar o cantitate mică de încălzire poate avea un efect uriaș pe parcursul mai multor ani.

Glațarii sunt o altă formă de topire, de micșorare a gheții. Ghețarii sunt ca niște râuri înghețate. Ei curg pe uscat ca și râurile, doar că se mișcă mult mai încet. Temperaturile mai ridicate îi fac să curgă mai repede. Mulți dintre ei curg spre ocean, spărgându-se în bucăți uriașe care cad în apă.

Ce ne spune nivelul mării despre schimbările climatice?

Mai mulți ghețari se topesc în ocean, iar nivelul global al mării este în creștere. Creșterea nivelului mării este un alt indiciu care ne spune că clima Pământului se încălzește. Dar topirea gheții nu este singura cauză a creșterii nivelului mării. Pe măsură ce oceanul se încălzește, apa se extinde de fapt! Oamenii de știință au observat că nivelul mării a crescut cu 10 cm în ultimii 100 de ani.

Pentru a afla mai multe despre cum știm că se schimbă clima Pământului, vizitați pagina „Dovezi” de pe site-ul NASA Climate.

.