Terapia injectabilă este unul dintre numeroasele tratamente disponibile pentru pacienții cu dureri lombare subacute (mai mult de șase săptămâni) și cronice (mai mult de 12 săptămâni). Locul în care se administrează injecția, medicamentul utilizat și motivul pentru care se face injecția pot varia.

Injecția poate fi administrată în diferite părți ale coloanei vertebrale (spațiul dintre vertebre, în jurul rădăcinilor nervoase sau în disc), ligamente, mușchi sau puncte de declanșare (puncte din mușchi care, atunci când sunt presate ferm, provoacă durere). Se folosesc medicamente care reduc inflamația (corticosteroizi, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene) și durerea (morfină, anestezice). Terapia prin injectare poate fi utilizată la pacienții cu dureri lombare cu sau fără durere și alte simptome la nivelul picioarelor.

S-au efectuat căutări în mai multe baze de date electronice de articole de sănătate până în martie 2007. Această căutare a identificat 18 studii controlate randomizate (RCT; 1179 de participanți) care au examinat injecțiile cu o varietate de medicamente în comparație cu un medicament placebo sau cu alte medicamente. Injecțiile au fost administrate în spațiul epidural (între vertebrele spatelui și în afara învelișurilor care înconjoară măduva spinării), în articulațiile facetale (articulațiile a două vertebre) sau în puncte sensibile din ligamente sau mușchi.

Autorii analizei au considerat că 10 din cele 18 RCT au un risc scăzut de părtinire din cauza modului în care au fost efectuate și raportate studiile. Nu a fost posibilă punerea în comun a rezultatelor din punct de vedere statistic, deoarece locurile de injectare, medicamentele utilizate și rezultatele măsurate au variat prea mult. Doar cinci din cele 18 studii au raportat rezultate semnificative în favoarea unuia dintre brațele de tratament. Autorii revizuirii au considerat că efectele benefice probabile ale tratamentului au depășit posibilele efecte nocive în doar două studii.
Efecte secundare, cum ar fi dureri de cap, amețeli, dureri locale trecătoare, furnicături și amorțeală și greață au fost raportate în nouă din cele 18 studii la un număr mic de pacienți. Utilizarea morfinei a fost cel mai frecvent asociată cu prurit, greață și vărsături. În literatura de specialitate au fost raportate complicații rare, dar mai grave, ale terapiei prin injectare, cum ar fi sindromul cauda equina, artrita septică a articulațiilor fațetate, discita, paraplegia și abcese ale măduvei spinării. Deși frecvența absolută a acestor complicații poate fi rară, aceste riscuri trebuie luate în considerare.
Pe baza acestor constatări, autorii revizuirii au concluzionat că nu există dovezi solide pentru sau împotriva utilizării oricărui tip de terapie prin injectare la pacienții cu dureri lombare subacute sau cronice.

Ei au concluzionat că nu se recomandă utilizarea terapiei prin injectare la pacienții cu dureri lombare subacute sau cronice.