.cls-1{fill:#0966a9 !important;}.cls-2{fill:#8dc73f;}.cls-3{fill:#f79122;}

Noua afacere a președintelui Roosevelt

De Catherine A. Paul

„Vă promit, mă promit pe mine însumi, o nouă afacere pentru poporul american.” – Franklin D. Roosevelt

New Deal a fost promulgat între 1933 și 1939 de către președintele Franklin D. Roosevelt pentru a oferi o ușurare economică imediată în urma Marii Crize și pentru a aborda reformele necesare în industrie, agricultură, finanțe, energie hidraulică, muncă și locuințe. New Deal s-a bazat pe convingerea că puterea guvernului federal era necesară pentru a scoate America din Marea Depresiune (Library of Congress, n.red.). Aceste programe au semnalat atât o expansiune a puterii federale, cât și o transformare a relației dintre guvernul federal și poporul american (Hopkins, 2011).

Multe dintre politicile New Deal au fost promulgate în primele trei luni de mandat ale președintelui Roosevelt, care au devenit cunoscute sub numele de „Cele o sută de zile”. Primul obiectiv al lui Roosevelt a fost acela de a rezolva problema șomajului generalizat prin înființarea unor agenții precum Works Progress Administration (WPA) și Civilian Conservation Corps (CCC). Aceste agenții au distribuit ajutoare guvernamentale de urgență și pe termen scurt și au oferit locuri de muncă temporare, cum ar fi munca în proiecte de construcții și în pădurile naționale (New Deal, n.red.).

Înainte de 1935, principalul obiectiv al New Deal a fost revitalizarea comunităților de afaceri și agricole. Administrația pentru redresare națională (NRA) a modelat reglementările industriale care reglementează practicile comerciale, salariile, orele de lucru, munca copiilor și negocierile colective. În plus, New Deal a încercat să reglementeze ierarhia financiară a țării pentru a preveni un alt incident precum prăbușirea bursei din 1929 și falimentele bancare care au urmat. Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor (Federal Deposit Insurance Corporation – FDIC) a acordat o asigurare federală pentru depozitele bancare din băncile membre ale Sistemului Rezervelor Federale, iar Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimburi (Securities and Exchange Commission – SEC) a protejat persoanele fizice de practicile frauduloase de pe piața bursieră. Administrația pentru ajustarea agriculturii (Agricultural Adjustment Administration – AAA) a controlat producția culturilor de bază prin subvenții în numerar acordate fermierilor pentru a crește prețurile, iar Autoritatea Tennessee Valley (Tennessee Valley Authority – TVA) a acoperit șapte state pentru a furniza energie electrică ieftină, a preveni inundațiile, a îmbunătăți navigația și a produce nitrați (New Deal, s.n.).

În 1935, New Deal și-a îndreptat atenția către grupurile muncitorești și urbane. Legea Wagner a sporit autoritatea guvernului federal în domeniul relațiilor industriale și a acordat mai multă putere de organizare sindicatelor sub execuția Consiliului Național pentru Relații de Muncă (National Labor Relations Board – NLRB). În plus, unul dintre cele mai notabile programe New Deal, Social Security Board (SSB), a fost promulgat în 1935 și 1939, oferind beneficii pentru persoanele în vârstă și pentru văduve, indemnizații de șomaj și asigurări de invaliditate. Mai mult, în 1938 au fost stabilite orele maxime de lucru și un salariu minim în unele industrii (New Deal, n.red.).

În timp ce multe dintre reformele New Deal au fost în general acceptate, anumite legi au fost declarate neconstituționale de către Curtea Supremă a SUA, care a declarat că guvernul federal nu avea autoritatea de a reglementa industria sau de a întreprinde reforme sociale sau economice. Ca răspuns, Roosevelt a propus în 1937 reorganizarea Curții. În cele din urmă, acest efort a eșuat, iar Curtea Supremă s-a pronunțat în favoarea legislației contestate (New Deal, n.red.). Până în 1939, New Deal a îmbunătățit viața americanilor care sufereau din cauza Marii Depresiuni, a creat un precedent pentru ca guvernul federal să contribuie la reglementarea afacerilor economice și sociale ale națiunii și a insistat asupra faptului că și persoanele sărace aveau drepturi, (Venn, 1998).

Această lucrare poate fi vizionată și prin intermediul Internet Archive.

Pentru lecturi suplimentare:

„1934: The Art of the New Deal”, prin amabilitatea Smithsonian

„New Deal”, prin amabilitatea Arhivelor Naționale

„The New Deal: Primary Source Set”, prin amabilitatea Digital Public Library of America

„The New Deal”, prin amabilitatea National Museum of American History

Hopkins, J. (2011). The New Deal. A Companion to Franklin D. Roosevelt (238-258). Oxford, Marea Britanie: Wiley-Blackwell.

Library of Congress (în engleză). (n.d.). Președintele Franklin Delano Roosevelt și New Deal, 1933-1945. The Library of Congress (în engleză). Retrieved from https://www.britannica.com/event/New-Deal

New Deal. (n.d.). În Encyclopedia Britannica online. Retrieved from https://www.loc.gov/classroom-materials/united-states-history-primary-source-timeline/great-depression-and-world-war-ii-1929-1945/franklin-delano-roosevelt-and-the-new-dea

Venn, F. (1998). The New Deal. Edinburgh, SCT: Edinburgh University Press.

Cum se citează acest articol (format APA): Paul, C. A. (2017). New Deal al președintelui Roosevelt. Proiectul de istorie a bunăstării sociale (Social Welfare History Project). Retrieved from http://socialwelfare.library.vcu.edu/eras/great-depression/the-new-deal/

.