Mesajul transmis de Națiunile Unite este că toți actorii sunt în favoarea organizării unei conferințe pentru discutarea problemei cipriote, indicând, printre altele, că trebuie respectat „acquis-ul” procesului.
În același timp, indică faptul că există o „viziune comună”.
Aceste condiții, în felul în care sunt stabilite, pot fi citite și gestionate de mai multe ori – asta pentru a nu împiedica Ankara să participe, deși precizează că are o altă agendă.
Se remarcă faptul că ONU plasează convocarea Conferinței Ciprului în a doua cincinalitate a lunii ianuarie 2021.
Ce spun turcii?
Regimul Erdoğan nu exclude discutarea oricărei probleme sau idei, inclusiv a celor solicitate de ONU, dar și de Nicosia. În același timp, partea turcă cere propriile idei – și a obținut deja acest lucru.
În cadrul unei conferințe în care vor fi prezentate toate punctele de vedere despre Cipru, care sunt diametral opuse, impasul va fi inevitabil… Și asta este ceea ce va căuta Ankara.
Scenariul celor două state
Potrivit planului turc, impasul din cadrul Conferinței celor cinci partide va fi și un impas în ceea ce privește soluția pentru Cipru, care au fost negociate de ani de zile de cei implicați.
În concluzie, turcii vor argumenta că „timpul se scurge, aceste probleme au fost discutate de zeci de ani, nu există nicio perspectivă de convergență a punctelor de vedere și trecem la altele.”
Tactica promovată în prezent în mod public de Turcia este de a pune pe masă scenariul unei soluții cu două state pentru Cipru, care nu este, dați-mi voie să spun în treacăt, urmărirea finală a puterii ocupante.
În esență, aceasta caută o confederație care să-i ofere controlul asupra întregii țări.
Celălalt scenariu este ca după un nou impas, să se consolideze prin impunerea de noi realizări. În același timp, Turcia are în planurile sale noi acțiuni unilaterale de constrângere desfășurate atât pe uscat, cât și pe mare, menținând în același timp chestiunea Famagusta.
Sursele au declarat că următoarele planuri ale Ankarei sunt pregătite și vor fi puse în aplicare indiferent de decizia Consiliului European din 10 și 11 decembrie în legătură cu sancțiunile împotriva Turciei.
Aceleași surse au precizat că, dacă vor fi impuse sancțiuni, acestea vor fi văzute ca un răspuns la decizia UE. În caz contrar, Ankara nu va avea de ce să se teamă de nimic, pentru că nu are nicio sancțiune pentru acțiunile sale.
Exemplul Kosovo
În același timp, principalul actor din fundal este Marea Britanie, care și-a făcut deja propriile exerciții pe hârtie pentru următorii pași.
Cel mai mult, însă, au aprofundat limitele care pot fi mutate în ceea ce privește un model de soluție, astfel încât să nu afecteze prezența bazelor lor militare pe insulă.
Este clar din discuțiile interne care au loc, punctele de vedere care sunt prezentate sunt că o soluție cu două state nu le servește. Le servește, însă, un model cu elemente federale clare, care poate fi numit federație.
Va fi un model între o federație liberă și o confederație.
Nicosia nu pare să aibă un alt plan decât acela de a participa la o discuție informală pentru a nu fi împovărată cu responsabilități.
În plus, Cipru estimează că, prin acest demers, acțiunile expansioniste ale Ankarei vor fi „înghețate”.
Regimul de ocupație nu poate fi recunoscut pe plan internațional, decât dacă acest lucru este făcut de Republica Cipru. Dar, în mod evident, acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă există tendința de a se sinucide.
De ce nu poate fi recunoscut?
Se remarcă în acest sens că Republica Cipru a intervenit în apelul Kosovo la Curtea Internațională de Justiție de la Haga (2010) pentru a sublinia faptul că este vorba de cazuri diferite.
În conformitate cu punctul 81 din avizul privind Kosovo, se remarcă faptul că formațiunile ilegale care rezultă din utilizarea forței (invazie, ocupație, război) nu pot fi identificate. Această referință se referă, de asemenea, nominal, la Republica Cipru, Rhodesia și Republika Srpska (Republica Sârbă din Bosnia).
Germania este un obstacol
Atena și Nicosia vor evalua datele până în ultima clipă, în vederea Consiliului European care se va reuni pe 10 și 11 decembrie.
Germania rămâne un obstacol major în încercarea de a impune sancțiuni Turciei, care nu a profitat de oferta Berlinului din octombrie de a acorda „timp pentru diplomație” pentru încă două luni.
Ankara nu numai că nu a folosit acest timp pentru diplomație, dar a întreprins și alte acțiuni unilaterale, cum ar fi deschiderea zonei închise din Famagusta ocupată.
Managementul de la Atena și Nicosia va fi făcut de premierul Kyriakos Mitsotakis și de președintele cipriot Nicos Anastasiades. Aceștia vor trebui să se confrunte cu Berlinul și se tem de reacția Ankarei.
O decizie care ar putea fi luată la Consiliul European va fi un nou „avertisment dur” pentru Turcia și că (din nou) Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, va pregăti o listă de sancțiuni.
Atunci, ilegalitățile turcești vor fi răsplătite!
Precierile autorului nu le reflectă neapărat pe cele ale publicației Greek City Times.
Costas Venizelos este jurnalist, redactor-șef al ziarului Phileleftheros din Cipru. Este autorul unor cărți despre problema Ciprului și are un doctorat în comunicare. Colaborează în mod regulat la SLPress.
.
Lasă un răspuns