Vizualizări
- Obișnuiam să mă simt rănită atunci când oamenii îmi invalidau sentimentele, îmi depășeau limitele și mă tratau ca și cum nu aș fi contat. Am învățat să-mi reformulez experiențele și să nu mai iau lucrurile personal. Este problema lor – nu a mea!”
- Un adevăr dur
- Reîncadrarea „lipsei de respect” pentru claritate
- It All Comes Back to Boundaries
Obișnuiam să mă simt rănită atunci când oamenii îmi invalidau sentimentele, îmi depășeau limitele și mă tratau ca și cum nu aș fi contat. Am învățat să-mi reformulez experiențele și să nu mai iau lucrurile personal. Este problema lor – nu a mea!”
Un adevăr dur
Știați că nimeni nu vă poate lipsi de respect?
Așa este! Nimeni nu ne poate lipsi de respect. Atunci când ne simțim nerespectați, ceea ce se întâmplă de fapt este că luăm cuvintele sau acțiunile lor personal și alegem să ne simțim nerespectați. Atribuim răspunsului nostru sentimente precum invalidarea sau lipsa de respect. În realitate, nu este așa. Vă voi spune de ce.
Probabil că ați mai auzit acest lucru, dar este absolut adevărat: Acțiunile oamenilor sunt o reflectare a persoanei care sunt. Ei își proiectează comportamentul asupra noastră.
Învățarea de a nu lua lucrurile personal este atât de importantă pentru bunăstarea noastră mentală și pentru fericire. Iar atunci când credem că oamenii sunt lipsiți de respect, ne invalidează sau ne resping, atunci luăm comportamentele lor personal și facem din comportamentele lor ceva despre noi. Comportamentele lor nu sunt despre noi. Poate părea că oamenii se comportă într-un anumit fel din cauza noastră, dar modul în care se comportă oamenii este întotdeauna din cauza lor.
Reîncadrarea „lipsei de respect” pentru claritate
Când ne simțim lipsiți de respect, acesta este semnalul nostru pentru a începe să reîncadrăm situația pentru claritate și perspectivă. În loc să luăm lucrurile personal și să ne simțim prost cu noi înșine, trebuie să ne schimbăm modul de gândire pentru a găsi perspectivă, obiectivitate și claritate.
Obișnuiam să mă simt lipsit de respect tot timpul, ca și cum nu aș fi contat, iar oamenii mă puneau pe ultimul loc sau îmi călcau în picioare limitele. Ne putem simți foarte jos cultivând o mulțime de gânduri negative despre noi înșine atunci când avem această perspectivă. Acest lucru nu este bun pentru perpetuarea unui sentiment solid de sine, a unei stime de sine sănătoase sau a unei imagini de sine pozitive.
Trebuie să ne protejăm de rănirea și invalidarea emoțională. Ceea ce am descoperit este că atunci când reușesc să nu iau personal acțiunile jignitoare și în schimb reformulez experiența, mă ajută să fac față modurilor în care oamenii pot fi inconștienți sau jignitori.
Faptul că situația nu are legătură cu mine mă face să îmi fie mai ușor să mențin perspectiva, distanța și detașarea. Cum reușiți să faceți acest lucru? În loc să reclamați lipsa de respect, detașați-vă de această idee și reformulați situația în termenii modului în care s-a comportat persoana nerespectuoasă. Procesul tău de gândire nu mai este: „Au fost lipsiți de respect față de mine, ceea ce mi-a rănit sentimentele!”. În schimb, este: „Au fost nepoliticoși”, „S-au purtat ca un nesimțit”, „Au fost insensibili” sau chiar „Au fost lipsiți de respect” (și aici este partea importantă) „…dar asta este o reflectare slabă a lor și nu m-a rănit pe mine.” Din nou, cheia aici este: „asta nu este dureros pentru mine.”
It All Comes Back to Boundaries
Din punctul meu de vedere, cea mai importantă dinamică în comportamentul uman și în relațiile sănătoase este crearea și menținerea limitelor. Limitele permit claritate, perspectivă și detașare, deoarece ne mențin într-un spațiu sigur și ne separă de ceea ce ne depășește limitele și ne creează durere sau furie.
Lasă un răspuns