Ce este anosmia?

de Alison George

Anosmia este pierderea simțului olfactiv. Unii oameni o experimentează temporar după ce au prins o răceală sau o gripă, dar anosmia poate fi cauzată de o serie de lucruri, de la deteriorarea receptorilor olfactivi sau a nervului olfactiv, până la o leziune sau o boală a creierului.

Capacitatea noastră de a mirosi provine de la o mică porțiune de țesut din cavitatea nazală numită epiteliu olfactiv. Acesta conține aproximativ 50 de milioane de celule nervoase, sau neuroni, cu fire de păr microscopice numite cili care se extind în mucusul care căptușește pasajul nazal. Receptorii de pe cili se leagă de moleculele din aer care ajung în nări, declanșând un semnal electric în neuron, care este apoi transmis de-a lungul nervului olfactiv către creier.

Anosmia poate apărea prin afectarea mai multor părți diferite ale acestui sistem olfactiv. Unii oameni se nasc fără capacitatea de a mirosi din cauza unor factori genetici, dar anosmia poate rezulta, de asemenea, din afectarea receptorilor olfactivi din nas, din afectarea nervului olfactiv sau dintr-o leziune care afectează regiunea cerebrală responsabilă de miros. Pierderea mirosului poate fi, de asemenea, un semn timpuriu al unor afecțiuni precum Alzheimer și Parkinson.

Mulți viruși care afectează sistemul respirator sunt cunoscuți pentru că interferează cu receptorii olfactivi din nas, iar anosmia este unul dintre principalele simptome ale covidiei-19.

Pierderea mirosului este adesea confundată cu pierderea gustului – cunoscută sub numele de ageusie – dar cele două sunt foarte diferite.

Gustul este detectat de papilele gustative de pe limbă și se limitează la senzația de amărui, dulce, acru, acru, sare și la aroma sărată „umami”. Cea mai mare parte a ceea ce gustăm provine, de fapt, din mirosurile provenite de la alimente în pasajul nostru nazal. Atunci când muști dintr-un măr, limba ta captează doar dulceața și acrișorul acestuia, dar mirosurile care urcă în nasul tău și care îți spun că această aromă specială provine de la măr.

Stimările variază, dar anosmia și hiposmia – scăderea capacității de a mirosi – pare să apară la 3-20% din populație, persoanele în vârstă fiind mai afectate. Principalele cauze sunt traumatismele craniene și virusurile de răceală și gripă, precum și infecțiile cronice ale sinusurilor și polipii nazali.

În funcție de cauză, anosmia poate fi temporară sau permanentă.

Pierderea mirosului poate avea efecte profunde asupra vieții de zi cu zi și a sănătății mentale. Nu numai că alimentele nu au gust, dar gustul și mirosul acționează ca un sistem de avertizare pentru pericole, cum ar fi scurgeri de gaz și alimente stricate. De asemenea, ele ne ajută să ne menținem în frunte cu igiena personală. În plus, mirosul ne ajută să creăm și să ne amintim amintiri.