Distincția influentă a lui Ned Block între conștiința fenomenală și conștiința de acces a devenit un element de bază al discuțiilor actuale despre conștiință. Cu toate acestea, nu se observă adesea faptul că distincția sa încorporează în mod tacit ipoteze teoretice neargumentate care favorizează unele tratamente teoretice în detrimentul altora. Acest lucru este la fel de valabil și pentru distincția sa mai puțin discutată între conștiința fenomenală și ceea ce el numește conștiința reflexivă. Susțin că distincția dintre conștiința fenomenală și conștiința de acces, așa cum o trasează Block, este nesustenabilă. Deși stările mentale care au caracter calitativ diferă în mod evident de cele care nu au calități mentale, faptul că o stare mentală este conștientă este aceeași proprietate pentru ambele tipuri de stări mentale. În primul rând, așa cum Block descrie conștiința de acces, această noțiune nu alege nicio proprietate pe care noi o considerăm intuitiv ca fiind conștientă pentru o stare mentală. Dar problema mai profundă este că noțiunea lui Block de conștiință fenomenală, sau fenomenalitate, este ambiguă între două proprietăți mentale foarte diferite. Eșecul de a le distinge are ca rezultat ridicarea unor întrebări teoretice importante. Odată ce cele două tipuri de fenomenalitate au fost distinse, calea este liberă pentru a explica conștiința calitativă prin apelarea la un model cum ar fi ipoteza gândirii de ordin superior.