Schimbările disruptive din educație de astăzi – de la proliferarea dispozitivelor digitale la disponibilitatea resurselor educaționale deschise, a universităților online și a certificării bazate pe ecusoane – fac ca acest domeniu să fie în vogă ca niciodată înainte. Recent, am avut ocazia să țin o prelegere la WNET’s Celebration of Teaching and Learning pe tema creării condițiilor pentru inovare în educație. Când am început să-mi pregătesc discursul, nu eram sigur dacă era doar percepția mea că ne aflăm în pragul a ceva extraordinar sau dacă într-adevăr se pregătește ceva. În căutarea unei modalități de a-mi testa percepțiile despre educația de astăzi, cu apariția unor schimbări de politici, cum ar fi No Child Left Behind (Niciun copil lăsat în urmă) și statistici care dau de gândit, cum ar fi creșterea costurilor pentru facultate și ratele profund îngrijorătoare ale abandonului școlar la liceu, am început să mă joc cu ideea că am putea vedea lumina de la capătul tunelului, similar cu ceea ce s-a întâmplat după Evul Mediu.

Poate că ceea ce asistăm este versiunea Renașterii din secolul XXI: renașterea educației. Renașterea educației care a luat avânt la începutul secolului XXI seamănă foarte mult cu omologul său din secolul al XVI-lea, în timpul căruia o înflorire a artelor și a științelor a cuprins Europa pentru următorii 300 de ani și a dus la descoperiri științifice, precum și la evoluții semnificative în domeniul artelor. Ceea ce trăim astăzi în educație a fost stimulat de șase forțe, toate remarcabil de asemănătoare cu evoluțiile care au dus la Renaștere. O privire asupra acestor forțe ar putea să ne ofere o perspectivă asupra a ceea ce ne așteaptă, dacă nu în următoarele trei secole, atunci cel puțin în următoarele trei decenii.

Prima, este inventarea de noi tehnologii. În secolul al XV-lea, inventarea presei tipografice a permis accesul la cărți și o mai mare alfabetizare, ceea ce, la rândul său, a dus la înființarea universităților. În același mod, crearea internetului și adoptarea pe scară largă a acestuia prin intermediul unor dispozitive digitale ieftine, inclusiv telefoane mobile și tablete, a dat posibilitatea unor miliarde de oameni să se alfabetizeze și să aibă acces la informații, inclusiv la resurse de învățare.

În al doilea rând, este infuzia de sume mari de bani în domeniul artelor și al științelor. În timpul Renașterii, patronii din Italia care au profitat de pe urma activităților comerciale și bancare au sponsorizat artiști și oameni de știință, de la Leonardo da Vinci la Galileo. În ultimii 25 de ani, filantropi miliardari din SUA și capitaliști de risc din Silicon Valley care au profitat de pe urma afacerilor au investit sume uriașe de bani în întreprinderi de înaltă tehnologie, care, la rândul lor, au alimentat dezvoltarea de dispozitive digitale ieftine și mii de aplicații, inclusiv programe educaționale. În plus, fundațiile înființate prin fondurile antreprenorilor de succes au sponsorizat multe inițiative revoluționare cu scop lucrativ și non-profit în domeniul educației și învățării.

În al treilea rând, este accentul pus pe umanism, sau pe capacitatea unică și extraordinară a minții umane. Pentru prima dată, în timpul Renașterii, oamenii obișnuiți, mai degrabă decât figurile biblice sau patronii bogați, au devenit subiectele artiștilor. În prezent, educatorii, părinții și elevii acordă prioritate personalizării învățării, iar programele sunt adaptate cu accent pe stilul de dobândire a cunoștințelor de către fiecare elev în parte. De exemplu, Daniel Hillis, unul dintre pionierii informaticii paralele, dezvoltă o hartă de învățare din vasta bază de date a cunoștințelor umane, astfel încât indivizii să poată accesa cunoștințele într-un mod care se potrivește cel mai bine nevoilor lor.

În al patrulea rând, este apariția unei culturi artistice vibrante, cu accent pe realism și pe progresele în designul arhitectural. Una dintre caracteristicile culturii digitale de astăzi este apariția unui mediu vibrant, foarte interactiv, în care fiecăruia i se oferă șansa de a participa. Arhitectura digitală include bloguri, videoclipuri, tweet-uri, Facebook și alte platforme de rețele sociale care încurajează schimbul de informații și opinii despre aproape orice.

În al cincilea rând, este democratizarea învățării. Prin inventarea presei tipografice, care a făcut cărțile accesibile, și prin redescoperirea textelor antice despre știință și matematică, cunoașterea a devenit mai accesibilă oamenilor care trăiau în Europa în timpul Renașterii. În mod similar, inventarea internetului și accesibilitatea prin accesibilitatea hardware-ului digital și a conectivității, a permis unui număr mai mare de oameni să intre pe internet și să participe la învățarea socială. În plus, accentul pus pe partajarea liberă a cunoștințelor, prin OER Commons și programe precum Udacity, CK-12 FlexBooks și cursuri ale unor universități precum MIT, a creat o schimbare culturală dramatică în modul în care învățarea este distribuită, deschisă și colaborativă.

În sfârșit, este crearea unui proces de descoperire. În Renaștere, inventatorii și oamenii de știință au dezvoltat un proces de descoperire, care a dus în cele din urmă la metoda științifică. Astăzi, noile tehnici de colaborare, cum ar fi crowdsourcing, brainstormingul colectiv și publicarea deschisă a descoperirilor științifice, au dus la creații precum Wikipedia, PLoS și site-urile de astronomie în care milioane de oameni care au doar o conexiune la internet pot contribui la descoperirea unei noi stele, planete sau galaxii. De la Galileo la milioanele de potențiali noi oameni de știință de pe planeta noastră de astăzi, noua renaștere a educației are o promisiune la fel de mare pentru viitor ca și omologul său.

În timp ce unii se grăbesc să respingă schimbările disruptive din educația de astăzi, cred că ar trebui să salutăm oportunitățile extrem de colaborative, personalizate și accesibile pe care noile tehnologii digitale le oferă elevilor din întreaga lume. Deși aceleași tehnologii creează probleme, ele oferă mai multor oameni șansa de a învăța, de a crea și de a împărtăși cunoștințe. Și, la fel ca Renașterea, renașterea educației poate duce, de asemenea, la o lume mai umanistă și mai conectată.

Citește versiunea originală apărută în ediția din 27 martie a Huffington Post, Educație

.