Megan, mă bucur că ai adus în discuție aceste motive, pentru că am adunat și eu dovezi suplimentare că Moș Crăciun este real. În urmă cu câțiva ani, în Ajunul Crăciunului am așezat fursecuri/lapte și țelină/cartofi ca de obicei, dar am lăsat și un creion și am lipit cu bandă adezivă o bucată de hârtie în care ceream semnătura lui Moș Crăciun (am lipit cu bandă adezivă datorită experienței din trecut; odată cerusem pe o bucată de hârtie ca Zâna Măseluță să semneze cu numele ei, dar în schimb a luat hârtia!) Când am coborât în dimineața de Crăciun, mâncarea și băutura dispăruseră (așa cum era de așteptat), dar pe hârtia pe care Moș Crăciun își semnase numele – cu litere cursive. Încă mai am hârtia ca dovadă. Un alt exemplu pe care l-am primit de existența lui Moș Crăciun a venit anul trecut. În Ajunul Crăciunului, fotografiasem papucii pe care familia mea îi are lângă intrarea în bucătărie, care face legătura cu camera de zi. Există două astfel de intrări în bucătărie, acea intrare și o cărare mică ce duce de la scări. I-am spus familiei mele să folosească doar acea cărare, iar ei au făcut-o, la fel ca mine. Dimineața, am coborât și am fotografiat din nou papucii, apoi i-am comparat – Moș Crăciun trebuie să fi fost aici, pentru că papucii au fost mutați, iar familia mea nu este genul care să mintă cu privire la drumul pe care au intrat în bucătărie, mai ales având în vedere importanța experimentului meu. Un alt lucru pe care l-am mai descoperit anul trecut: Lăsasem afară țelină, iar dimineața am găsit o bucată de țelină pe șemineu! Familia mea și cu mine considerăm de mulți ani că Crăciunul este o perioadă magică, iar acest lucru, printre altele, ia premiul cel mare. În general, un articol minunat, Megan, și sărbători fericite ție și familiei tale! ^-^