7 fapte despre suprasolicitarea cognitivă pe care orice profesionist de eLearning ar trebui să le cunoască

Supraîncărcarea cognitivă în eLearning: 7 fapte pe care orice profesionist de eLearning ar trebui să le cunoască

Există o mulțime de distrageri și lupte zilnice cu care trebuie să se confrunte cursanții online. Ca atare, trebuie să creați condiții de învățare care să le ofere oportunități ample de a absorbi informațiile, în loc să îi asaltați cu atât de multe idei și concepte încât să le scurtcircuiteze mintea și să pună și mai mult stres pe umerii lor. Iată 7 fapte pe care fiecare profesionist de eLearning ar trebui să le cunoască pentru a evita supraîncărcarea cognitivă și pentru a îmbunătăți retenția memoriei.

Vizualele înving audio și text

Creierul uman își poate aminti mai eficient informațiile atunci când acestea sunt într-un format vizual. De exemplu, vizualizarea unei diagrame sau a unui grafic ne poate ajuta să înțelegem mai bine subiectul decât o narațiune audio sau o listă cu puncte. De asemenea, este important să rețineți că mintea noastră procesează diferiți stimuli în moduri diferite . De obicei, informațiile se încadrează într-o categorie audio sau vizuală. Suntem capabili să absorbim date auditive și vizuale în același timp. Cu toate acestea, nu se poate spune același lucru despre imagini și materiale bazate pe text.

Creierul nostru nu poate face mai multe lucruri în același timp

Mulți oameni pretind că sunt adepți ai multi-tasking-ului, dar adevărul simplu este că creierul nu este echipat pentru asta. Ceea ce înseamnă că nu suntem capabili să ne dedicăm întreaga atenție la mai multe sarcini în același timp. De exemplu, ne putem concentra doar asupra unei singure sarcini sau a unui singur subiect la un moment dat. Dacă ne sunt aruncate prea multe materiale, creierul trebuie să arunce plasa atât de larg încât se rupe, lăsând să ne scape toate notele cheie. Din acest motiv, este esențial să acordați cursanților online timp pentru a finaliza fiecare activitate sau modul de eLearning înainte de a trece la următorul. Permiteți-le să absoarbă complet informațiile și apoi prezentați următorul subiect.

Există 3 tipuri diferite de memorie de luat în considerare

Cei mai mulți dintre noi se gândesc la memorie ca la un singur compartiment din mintea noastră. Este locul în care stocăm toate informațiile cruciale pe care le adunăm de-a lungul zilelor, precum și unele date irelevante care ne trezesc interesul dintr-un motiv sau altul, cum ar fi memorarea fiecărui cuvânt din tema unei emisiuni TV. Cu toate acestea, există, de fapt, 3 tipuri diferite de memorie care intră în joc :

a. Senzorială

Primul stadiu al procesării informațiilor, când mintea începe să accepte stimulii externi și face un instantaneu mental al datelor importante. Acest lucru ne împiedică să fim inundați de toate imaginile și sunetele din jurul nostru.

b. De lucru

Dacă informația reușește să treacă de gărzile senzoriale, ea este canalizată în memoria de lucru. Elementele esențiale sunt procesate, în timp ce informațiile străine sunt puse deoparte. Memoria de lucru este capabilă să rețină doar câteva elemente de date la un moment dat.

c. Pe termen lung

Ultima etapă a procesului este stocarea memoriei pe termen lung. Acesta este locul în care sunt plasate în categorii și reținute pentru utilizare ulterioară. Cu toate acestea, nu există o memorie veșnică, iar curba uitării poate ciopârți treptat datele.

Profesioniștii în învățare trebuie să ia în considerare toate cele trei tipuri de memorie pentru a preveni supraîncărcarea cognitivă și pentru a îmbunătăți retenția. De exemplu, prea mulți stimuli vizuali ne pot supraîncărca memoria senzorială, blocând astfel faptele și statisticile relevante să ajungă în memoria de lucru.

Deciziile, distragerile și supraeficiența fac parte din ecuația încărcării cognitive

După un studiu realizat de P. Waddington, intitulat „Dying for Information” , există trei factori care pot avea un impact direct asupra supraîncărcării cognitive. Primul este abundența de oportunități de luare a deciziilor. Al doilea sunt distragerile sau întreruperile de formare cu care trebuie să ne confruntăm. Ultimul este nevoia constantă de a gestiona fiecare moment al zilei noastre pentru a maximiza eficiența. Toate acestea culminează cu un stres care ne împiedică mintea să asimileze informațiile în mod eficient.

Trei este numărul magic pentru procesarea informațiilor

Creierul poate lucra doar cu trei informații noi simultan înainte de a începe să se supraîncarce. Suntem doar oameni, iar băncile noastre de memorie au o capacitate finită. Cu toate acestea, fragmentarea informațiilor poate ajuta la creșterea acelui număr magic. De exemplu, gruparea conceptelor sau ideilor înrudite, astfel încât acestea să devină un set de date.

Rechemarea activă întinde limitele memoriei de lucru

Certe bucăți de cunoștințe preexistente sunt atât de înrădăcinate în băncile noastre de memorie încât necesită foarte puțină energie mentală . Aceste scheme mentale constau în seturi de date pe care creierul nostru le poate procesa ca o singură unitate, în loc de mai multe idei. Astfel, putem să ne extindem limitele memoriei de lucru prin conectarea noilor concepte la schemele mentale preexistente.

Schemele mentale sunt elementele de bază ale reținerii cunoștințelor

Schemele mentale merită o secțiune proprie în acest articol, deoarece ele reprezintă fundamentul tuturor proceselor de memorie. Creierul nostru folosește schemele mentale pentru a stoca eficient informațiile. La fel ca un dulap de arhivare care ne permite să organizăm și apoi să ne amintim ideile la un moment dat. Informațiile noi pe care memoria noastră de lucru le consideră valide sunt mutate în memoria pe termen lung, unde sunt ascunse în structura schemelor mentale, împreună cu informații mai vechi pe care le-am adunat de-a lungul anilor. Acest lucru ne permite să ne amintim mai multe pentru perioade mai lungi de timp.

Supraîncărcarea cognitivă li se întâmplă celor mai buni dintre noi, chiar și celor care se mândresc cu memoria lor „capcană de oțel”. În calitate de profesioniști în domeniul eLearning, este de datoria noastră să creăm resurse de formare online care să se lipească, în loc să copleșim cursanții online cu o abundență de puncte de date și stimuli vizuali, în speranța că ceva își va face loc. Nu este vorba de a le oferi informațiile de care au nevoie, ci de a face ca aceste informații să fie ușor de absorbit și de asimilat. Astfel, ei sunt capabili să își aplice pregătirea în situații din lumea reală și să își extindă schema mentală.

Știți cum să le oferiți cursanților dvs. online exact cantitatea potrivită de informații pentru a evita supraîncărcarea cognitivă? Citiți articolul 7 sfaturi pentru a reduce supraîncărcarea cognitivă în eLearning pentru a descoperi 7 sfaturi pentru a reduce supraîncărcarea cognitivă atunci când proiectați experiențe de eLearning.

1. Mind Tools. s.n. „Cognitive Load Theory: Helping People Learn Effectively”. Accesat în iunie, 2018. https://www.mindtools.com/pages/article/cognitive-load-theory.htm.

2. Waddington, P. 1996. Dying for information: an investigation of information overload in the UK and world-wide. Londra: Reuters Business Information.

.