Mitologia grecilor antici este plină de povești care implică creaturi ciudate și minunate. Reprezentate pe ceramică, în sculptură și în tradiția literară, acestea creează de obicei haos în cele mai bune planuri ale eroilor greci, dar se pot dovedi, de asemenea, utile în anumite situații. Hercule, Odiseu, Tezeu, Perseu, Belerofon și Iason au fost nevoiți să se lupte cu monștri care, de foarte multe ori, erau un amestec de alte creaturi mai familiare sau erau pur și simplu de-a dreptul bizare. Eroii câștigau de obicei, bineînțeles, iar luptele lor cu acești monștri îi făceau să pară și mai eroici. Amestecul imaginativ de animale a servit, de asemenea, pentru a reprezenta dezordinea atât a regnurilor animaliere, cât și a regnurilor străine în viziunea greacă asupra lumii și, probabil, a reprezentat, de asemenea, viața sălbatică necunoscută din ținuturi îndepărtate. Triumful eroilor greci asupra acestor creaturi teribile a fost o metaforă amuzantă pentru superioritatea percepută a modului de viață grecesc, victoria luminii asupra întunericului, a rațiunii și a ordinii asupra haosului.

Puteți citi mai multe povești extraordinare din mitologia greacă în articolul nostru de aici.

Centaur: Jumătate om-jumătate cal

Metopul reprezentând un centaur care îl atacă pe Lapith din Parthenon, secolul al V-lea î.Hr.
Centaurii au fost folosiți în mod tradițional pentru a reprezenta indisciplina și beția. Metope înfățișând un centaur atacând un Lapith. Din Parthenon, secolul al V-lea î.Hr. British Museum, Londra. Fotograf: Mark Cartwright
.

Gorgon: Jumătate femeie-jumătate șarpe

Cea mai cunoscută Gorgonă, Medusa.
Cea mai faimoasă Gorgonă a fost Medusa, a cărei privire putea transforma privitorii în piatră, dar care a fost în cele din urmă ucisă de Perseu. Un element decorativ al unei nave construite pentru Caligula. Palazzo Massimo, Roma. Fotograf: Mark Cartwright

Minotaurul: Jumătate om-jumătate taur

Minotaurul, Muzeul Național de Arheologie, Atena. Fotograf: Mark Cartwright
Minotaurul a fost gardianul labirintului de la Knossos, dar a fost în cele din urmă ucis de Tezeu. Minotaurul de marmură, Muzeul Național de Arheologie, Atena. Fotograf: Mark Cartwright

Grifon: Jumătate leu-jumătate vultur

O monedă din Abdera reprezentând un grifon. Muzeul de Numismatică, Atena. Fotograf: Mark Cartwright
Grifinul avea corpul, coada și picioarele din spate ale unui leu cu picioarele din față și capul unui vultur. Considerat în mod tradițional un gardian al comorilor și regele regnului animal. O monedă din Abdera care înfățișează un grifon. Muzeul de Numismatică din Atena. Fotograf: Mark Cartwright

Ciclop: Un uriaș cu un singur ochi

Ciclopul Polyphemus. Muzeul de Arheologie din Split. Fotograf: Carole Raddato.
Ciclopul Polyphemus l-a reținut în mod faimos pe Odiseu și pe oamenii săi până când aceștia l-au orbit și au fugit. Polyphemus, secolul al IV-lea d.Hr. Muzeul Arheologic din Split. Fotograf: Carole Raddato.

Hydra: Șarpele cu mai multe capete

Hydra. Fotograf: Carole Raddato
O reprezentare a lui Hercule ucigând Hidra Lernaiană, una dintre cele douăsprezece munci ale sale. Eroul avea să folosească ulterior sângele otrăvitor al creaturii pentru săgețile sale mortale. Hydria din secolul al VI-lea î.Hr. Palazzo Massimo, Roma. Fotograf: Carole Raddato

Chimera: Parțial leu, șarpe & capră

Chimera
Chimera, care scuipa foc, avea un corp de leu, o coadă de șarpe și un cap de capră care i se ridica din spate. A fost în cele din urmă ucisă de eroul Bellerophon. Detaliu dintr-o amforă din secolul al VI-lea î.Hr. Palazzo Massimo Roma. Fotograf: Carole Raddato

Pegasus: Calul înaripat

Pegasus, calul înaripat care s-a născut din capul tăiat al Meduzei și care l-a ajutat pe eroul Bellorophon. Monedă din secolul al VI-lea î.Hr. din Corint. Colecțiile Alpha Bank, Atena. Fotograf: Mark Cartwright
Pegasus, calul înaripat care s-a născut din capul tăiat al Meduzei și care l-a ajutat pe eroul Bellorophon. Monedă din secolul al VI-lea î.Hr. din Corint. Colecțiile Alpha Bank, Atena. Fotograf: Mark Cartwright

Sfinxul: Un leu înaripat cu un cap de femeie

Sfinxul
Sfincșii erau considerați creaturi supărătoare de către greci, cel mai faimos a pus o ghicitoare pentru ca Oedip să o rezolve. Monument funerar, secolul al VI-lea î.Hr. Muzeul Național de Arheologie, Atena. Fotograf: Mark Cartwright

Sirena: Jumătate femeie-jumătate pasăre

Monument funerar din Marbel, 370 î.Hr. Muzeul Național Arheologic, Atena. Fotograf: Mark Cartwright
Sirenele erau faimoase pentru că atrăgeau marinarii spre dezastru folosind muzica lor frumoasă. Monument funerar din marmură, 370 î.Hr. Muzeul Național Arheologic, Atena. Fotograf: Mark Cartwright